marți, 29 iunie 2010

ORDA - relatia cu OGC-urile

Relatia ORDA cu organismele de gestiune colectiva a fost buna la inceput, pe vremea cand ORDA chiar se ocupa cu protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe. Trebuie sa recunoastem ca la inceput rolul ORDA a fost benefic, dand un plus de legitimitate OGC-urilor in fata utilizatorilor.
Situatia s-a schimbat odata cu cresterea fulminanta a colectarilor, mai ales ale UCMR-ADA, dar si CREDIDAM, ORDA incepand sa favorizeze din ce in ce mai mult utilizatorii, odata ce miza era din ce in ce mai mare.
ORDA a furnizat mai mereu acte in sprijinul utilizatorilor, cum ar fi de exemplu sprijinul acordat producatorilor de fonograme care nu-si platesc drepturile de autor pt productiile proprii. Concret, a existat un caz cu un mare producator care avea restante mari, iar firesc UCMR-ADA i-a refuzat acordarea de noi licente pana la achitarea restantelor. Acel producator s-a adresat ORDA, care a obligat UCMR-ADA s-a acorde licente indiferent de situatia platilor restante, sub sanctiunea retragerii licentei de functionare. Motivarea ORDA a fost ca nu are relevanta faptul ca au restante, OGC-ul fiind obligatsa acorde licente in orice conditii, iar pentru restante se poate adresa justitiei. Fara cuvinte!
Una din atributiile importante a ORDA este si controlul anual exercitat asupra OGC-urilor. Este bine sa existe (inca) un control extern, cu conditia ca acest control sa se desfasoare in mod transparent si echitabil si sa nu stanjeneasca activitatea societatii. Noul director geneal al ORDA tocmai a incheiat un control la CREDIDAM, care dura cam de 13 luni. Nu va inchipuiti ca se faceau prea multe in ultimele luni, doar ca acel control nu era finalizat, cei de la CREDIDAM putand sa se astepte zilnic la vizite neopinate si solicitari de tot felul. Eu am asistat la cel de la UCMR-ADA, soldat cu o decizie de sanctionare a societatii prompt anulata de instanta. Care a fost marea descoperire a ORDA la UCMR-ADA? S-a descoperit ca statutul nu era conform cu legea drepturilor de autor. Acelasi statut care cu cateva luni inainte primea avizul de legalitate al ORDA!
De fapt miza e alta, si v-am spus in episodul precedent care a fost intentia fostei conduceri a ORDA.
Vreau sa subliniez ca nu am nimic cu noul director al ORDA, d-ul Robert Bucur, si sper ca el sa schimbe radical fata ORDA si sa indreptate activitatea spre sprijinirea drepturilor si a titularilor si spre combaterea pirateriei.

luni, 28 iunie 2010

Noul Corp de Arbitrii de la ORDA

Intrerup mini-seria despre ORDA pentru ca azi s-au tras la sorti noii arbitrii care va vor decide tarifele in urmatorii 4 ani. Dupa cum am mai scris, in cazul in care OGC-urile nu se inteleg cu utilizatorii asupra unui tarif, se intra in arbitraj, si sunt trasi la sorti 5 arbitrii dintr-un total de 20, cat numara corpul de arbitri de pe langa ORDA. Iata care sunt urmatorii oameni care vor decide in privinta tarifelor pe drepturile de autor si conexe:

1.          BAIAS FLAVIUS ANTONIUS – CONF. UNIV. DR.
2.          CIOBANU VIOREL MIHAI - PROF. UNIV. DR .
3.          CIUBOTA CATALIN ION  - AVOCAT
4.          CIURARU REMUS - AVOCAT
5.          DAVID ALICE MIHAELA - AVOCAT
6.          DUŢESCU GEORGETA - AVOCAT
7.          GĂVENEA SILVAN - AVOCAT
8.          GOZIA DAN-CRISTIAN - AVOCAT
9.          LUCIAN MIHAI - PROF.UNIV.DR.
10.         MANOLACHE ONOFREI TATIANA – AVOCAT
11.         MELINEŞTI MIRCEA - AVOCAT
12.         NEMEŞ VASILE - CONF. UNIV.DR.
13.         NIŢU ION - AVOCAT
14.         OLTEANU EDMOND GABRIEL - PROF. UNIV. DR .
15.         POPOVICI ERNEST - AVOCAT
16.         ŞTIOLICĂ FLORIN - AVOCAT
17.         TĂNĂSESCU M.  ALEXANDRU - AVOCAT
18.         ŢICLEA ALEXANDRU - AVOCAT
19.         ULIESCU MARILENA - PROF. UNIV. DR .
20.         VOICAN MARIA - AVOCAT

vineri, 25 iunie 2010

ORDA - de ce e nevoie o schimbare - partea a doua

Probabil ati remarcat ca la atributiile ORDA este trecuta si: - activitatea de gestiune colectiva. Nu este nici o greseala, ORDA doreste (sau cel putin sub vechea conducere a dorit, intrucat intentiile d-lui Robert Bucur sunt neclare la momentul acesta) sa distruga OGC-urile si sa preia distribuirea sumelor colectate, dupa criterii pe care vi le puteti imagina si cu eficienta si cinstea dovedita déjà de statul roman in administrarea banilor publici. Iata textul de cateva randuri care ar distruge sistemul actual, ascuns in OUG 43/2010, care se refera la simplificarea unor procedure (sic):

Art. III
Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 657 din 18 septembrie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 3^1
(1) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor administreaza sistemul informatic national privind evidenta si simplificarea platii drepturilor de autor si a drepturilor conexe de catre utilizatori si a repartitiei remuneratiilor colectate de organismele de gestiune colectiva in cadrul proiectului e-guvernare.
(2) Normele metodologice privind crearea si functionarea evidentei nationale prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Costurile de realizare a acestei evidente nationale sunt suportate de organismele de gestiune colectiva beneficiare ale remuneratiilor datorate de utilizatori."

Mai pe romaneste ORDA preia toate bazele de date si va pune la punct un sistem de repartizare, dupa criterii doar de ei stiute. Evident ca acest lucru este nelegal, neconstitutional si impotriva prevederilor unor conventii la care Romania este parte, un abuz de drept fara precedent la nivel mondial, demn de o tara gen Zimbawe.
Nu mai e nevoie sa fie spus ca ORDA n-a consultat pe nimeni si aceasta modificare foarte importanta a cadrului legal n-a fost dezbatuta cu cei afectati, pur si simplu ne-am trezit cu ea in Monitorul Oficial intr-o buna dimineata.
ORDA nu a tinut seama nici ca nationalizeaza de fapt bunuri apartinand unor entitati straine (in speta CISAC si OGC-urile straine), care nici macar nu se gasesc in Romania, ca sa fie pasibile de a fi reglementate de legea romana, si anume bazele de date internationale privind operele muzicale si titularii de drepturi aferenti. De ce ORDA nu a tinut cont de aspectul acesta? Pentru ca banii nu trebuie sa mearga, in viziunea unor de acolo, la titularii indreptatiti, ci in anume buzunare. Nici nu e nevoie ca schema aceasta sa dureze prea mult, 1 an ar insemna un tun de 60-70 milioane de Euro, care cred ei ca merita riscul. Cum ar face lucrul acesta? Simplu, utilizand un program ca acela caruia ORDA ii facea reclama pe fostul site pe prima pagina si care avea o baza de date redicil de mica fata de ceea ce se difuza.

Va urma

joi, 24 iunie 2010

ORDA - de ce e nevoie o schimbare

Poate va intrebati de ce le-a casunat la toti (Guvern, OGC-uri, autori, utilizatori) de multa lume vrea desfintarea ORDA. Voi posta aici cateva din multele motive pentru desfintarea sau cel putin reorganizarea ORDA.

In primul rand ORDA a fost infintat cu o sarcina clara, de care s-a achitat destul de sumar si anume de a pune la punct cadrul de functionare al legii drepturilor de autor, legea 8/1996. Odata ce aceasta sarcina ar fi fost terminate, in mod normal ORDA ar trebui sa-si retsranga activitatea sis a fie transformata intr-un department al Ministerului Culturii, asa cum este practica europeana.
Daca va intrebati cum e in Europa lucrurile stau simplu. Sarcinile pentru care ORDA foloseste cam 100 de oameni si vreo 3-4 milioane de Euro din bugetul statului sunt infaptuite mult mai bine si mai rapid de departamante din cadrul Ministerului Culturii de 5-10 angajati, care au in principal sarcina de a controla legalitatea functionarii OGC-urilor. De piraterie se ocupa in principal politia si asociatiile utilizatorilor/OGC-urile. Iarasi mult mai eficient ca in Romania.
In alte tari (mai putine) de reglementarea domeniului se ocupa un department din cadrul oficiului pentru inventii si marci national (cum e OSIM la noi).
Exista doar 2 tari in care exista entitati similare ORDA, ambele cu “mare” traditie in domeniul protectiei drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania :)).

Dar ce atributii are ORDA mai exact?. Daca ne uitam pe situl lor o sa vedem urmatoarele:
- activitatea de reglementare in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;
- activitatea registrelor nationale;
- activitatea de gestiune colectiva;
- activitatea de constatare si expertiza tehnico-stiintifica;
- activitatea de reprezentare internationala;
- activitatea de informare si instruire.
Deci ORDA practic emite hartii si directive pentru OGC-uri si tine niste registre, care sunt majoritatea redundante, intrucat exista si la OGC-uri.

Va urma

miercuri, 23 iunie 2010

Kelemen: ORDA trebuie restructurata si facuta mai eficienta, nu desfiintata pentru ca vor OGC-urile

Ministrul Culturii Kelemen Hunor a declarat, marti, pentru MEDIAFAX, privind solicitarile UCMR-ADA si CREDIDAM de desfiintare a ORDA, ca oficiul trebuie, într-adevar, sa fie restructurat, facut mai eficient, dar nu trebuie desfiintat pentru ca asa cer aceste organisme de gestiune colectiva (OGC).

Kelemen Hunor a declarat, luni, ca restructurarile pe care urmeaza sa le faca Ministerul Culturii, în cadrul planului de restructurare al Guvernului, vizeaza, printre altele, si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).
Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) si Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) au trimis o scrisoare ministrului Culturii, pe 4 mai, dar si presedintelui Traian Basescu si premierului Emil Boc, pe 29 aprilie, în care cer desfiintarea ORDA ca agentie guvernamentala, în conditiile în care autoritatile vorbesc despre reducerea numarului acestor agentii si a cheltuielilor bugetare. Cele doua OGC-uri argumenteaza ca "ORDA a fost înfiintata în 1996 cu un mandat temporar, pentru a asigura implementarea rapida a dispozitiilor Legii nr. 8/1996? privind drepturile de autor si conexe", iar "un deceniu si jumatate mai târziu, competentele ORDA au crescut alarmant si, odata cu acestea, sumele cheltuite din bugetul de stat", se arata într-un comunicat remis luni MEDIAFAX.
De asemenea, UCMR-ADA si CREDIDAM spun ca "la ORDA lucreaza aproape 100 de persoane, cu toate ca organismele similare din spatiul european au undeva între 10 - 30 de angajati", ca "agentia primeste anual de la bugetul României 1.500.000 de euro, la care se adauga venituri proprii din cele peste 70 de taxe (tarife) prevazute în H.G. nr. 1086/2008, de pâna la 1.000 de lei fiecare" si ca "ORDA a avut înca de la început un statut neclar", aflându-se în subordinea Guvernului României, fiind în acelasi timp coordonata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National (MCPN).
Contactat de MEDIAFAX, ministrul Kelemen Hunor a precizat mai întâi ca UCMR-ADA si CREDIDAM sunt "în razboi, si nu între ghilimele, cu ORDA", iar el nu doreste sa se situeze nici de o parte, nici de alta.
"Nu trebuie desfiintata ORDA ca asa doreste Stefan Gheorghiu (directorul CREDIDAM, n.r.) si Adrian Iorgulescu (presedintele UCMR-ADA, n.r.). Trebuie restructurata, facuta mai eficienta, mai transparenta", a spus Kelemen, precizând ca "si OGC-urile trebuie sa înteleaga ca nu sunt stapânii drepturilor de autor". "Si ei trebuie sa fie echilibrati, sa faca platile (...). Avem si plângeri fata de cum functioneaza unele OGC-uri", a adaugat Kelemen.
Ministrul a oferit o serie de precizari si privind Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 43/2010, denuntata de reprezentantii OGC-urilor, prezenti la o conferinta de presa care a avut loc la ORDA pe 3 iunie, pentru ca ar duce la "etatizarea drepturilor de autor", printr-o prevedere potrivit careia ORDA va administra un "sistem informatic national" privind evidenta platii drepturilor de autor si a repartitiei sumelor aferente.
"Nimeni nu vrea sa ia atributiile OGC-urilor si sa repartizeze banii în locul lor. Nimeni nu vrea sa nationalizeze OGC-urile, asa cum s-a spus", a declarat Kelemen Hunor, precizând totodata ca aceasta baza de date nationala este, în opinia sa, "foarte bine gândita" pentru transparenta. Proiectul a fost gândit în urma unei întelegeri de anul trecut cu Uniunea Europeana, vizând simplificarea si transparentizarea procedurilor administrative.
Potrivit reprezentantilor OGC-urilor prezenti la conferinta de la ORDA din 3 iunie, printre care s-au numarat Ana Achim, directorul UCMR-ADA, Stefan Gheorghiu, directorul CREDIDAM, Dan Popi, reprezentantul UPFR, aceasta initiativa, sustinuta de ORDA, ar duce la "etatizarea drepturilor de autor" si la desfiintarea OGC-urilor sau transformarea lor în "simple ghisee" de unde titularii de drepturi sa încaseze sumele la care au dreptul, a caror repartitie sa fie facuta de ORDA.
OGC-urile sunt asociatii de drept privat ale titularilor de drepturi, gestiunea drepturilor de autor fiind de drept privat, a atras atunci atentia Stefan Gheorghiu. "Noi nu avem cunostinta în vreo tara din lume sa existe un asemenea abuz asupra unor organizatii de drept privat. (...) Nicaieri în lume nu exista o centralizare la stat a unei baze de date a titularilor de drepturi", a spus directorul CREDIDAM.
La rândul sau, Ana Achim a explicat ca nu i se poate cere sa puna la dispozitia ORDA baza de date a UCMR-ADA si în plus pe cheltuiala OGC-ului. UCMR-ADA gestioneaza si drepturile unor autori straini, pe care nu îi are într-o baza de date proprie, ci are acces la o baza de date internationala, iar aceasta "nu poate fi confiscata de statul român". "Conventii internationale semnate de România ar fi încalcate", a subliniat atunci Gheorghiu.
Ana Achim a mai declarat ca nici în vremea comunismului, când UCMR-ADA se ocupa de gestiunea drepturilor de autor, nu era exercitat un astfel de control de stat.
De asemenea, reprezentantii OGC-urilor au atras atentia ca ORDA îsi depaseste atributiile pentru care a fost constituit, si anume sa verifice activitatea OGC-urilor si sa vegheze la respectarea drepturilor de autor.
Pe de alta parte, directorul ORDA, Robert Bucur, numit în functie pe 18 mai, a spus în conferinta ca "în mod sigur ORDA va exista în continuare, pentru ca trebuie ca statul sa controleze repartizarea corecta" a sumelor din drepturi de autor. Bucur a mai precizat ca ORDA nu are doar atributii de verificare a OGC-urilor, ci gestioneaza si cinci registre nationale (Registrul National al Fonogramelor, Registrul National al Videogramelor etc.) si face constatari în cazul încalcarii drepturilor de autor ce pot servi în litigii.
Bucur a dat asigurari privind transparenta activitatii ORDA sub conducerea sa si privind sprijinul pe care institutia îl va acorda OGC-urilor, pentru ca interesele acestora sa se intersecteze, iar în final titularii de drepturi sa îsi primeasca banii.
Noul director al ORDA a mai anuntat ca a dispus încheierea unor controale prelungite la unele OGC-uri, printre care CREDIDAM, care durau de circa un an, când, în mod normal, controalele ORDA ar trebui sa dureze o luna.
ORDA - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - a fost înfiintat prin Legea 8/1996, art. 137, si îsi desfasoara activitatea în domeniul proprietatii intelectuale, în materia drepturilor de autor si drepturilor conexe, organ de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, fiind autoritate unica de reglementare, evidenta prin registre nationale, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica în domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe. Oficiul este coordonat de ministrul Culturii. UCMR-ADA - Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România-Asociatia pentru Drepturi de Autor - este unic organism de gestiune colectiva în România acreditat sa gestioneze drepturile de autor în domeniul muzical, potrivit Deciziei ORDA nr.3/1997, functionând dupa modelul societatilor de gestiune colectiva din celelalte tari europene.

luni, 21 iunie 2010

Va fi desfintata ORDA?

Sunt semne ca Guvernul se gandeste serios sa desfinteze ORDA.
 
In sensul acesta vine declaratia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor de azi:
"Restructurari substantiale" ar urma, in schimb, să fie facute la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), a spus ministrul."
Aceasta declaratie vine dupa cererea imperativa a presedintelui Basescu care a cerut, duminica, Executivului să desfiinteze agentţiile care nu au corespondent în UE.
In acest sens ORDA ar urma sa fie transformata in departament la Ministerul Culturii si o mare parte din personal (care cam taie frunza la caini si/sau fac operatiuni redundante).
Structuri gen ORDA exista in Europa doar in 2 tari cu "mare" traditie in protejarea drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania. In restul Europei atributiile ORDA sunt exercitate de un departament de 2-10 persoane in cadrul MInisterului Culturii, care se ocupa cu supervizarea OGC-urilor. Toate operatiunile pe care acum ORDA le indeplineste cu mare cheltuiala de resurse si in mod ineficient sunt executate in Europa direct de organismele de gestiune colectiva (OGC-uri).

Va reamintesc ca ORDA are peste 70 de angajati si s-a facut remarcata doar in nmod negativ sub vechea conducere, prin consumul unor sume semnificative la buget, fara rezultate concrete, dar in schimb cu o multime de scandaluri, nemultumind pe toti actorii din domeniul drepturilor de autor.

miercuri, 9 iunie 2010

Vor licentia artistii direct?

WILL ARTISTS LICENSE DIRECTLY?
By Susan Butler

Avocatii americani care reprezinta artistii au avut putine motive in trecut sa inteleaga cum sunt licentiate compozitiile in Europa. Dupa ce au incheiat un contract de publicitate pentru artist-compozitor, avocatii au privit editorii ca singurii responsabili pentru obtinerea si supravegherea colectiilor de licentiere si drepturi de autor. Aceasta a functionat bine in lumea reala. Dar cum unii artisti de success isi preseaza acum avocatii sa prinda oferte speciale directe pentru transmisiuni video, pentru a fi transmise în întreaga lume, avocatii sunt nevoiti sa invete despre unele obstacole care sunt considerate a fi destul de deranjante.
Unele servicii video digitale nu pot fi transmise in intreaga lume pentru ca producatorii trebuie sa licentieze drepturile de executie publica din compozitii in fiecare teritoriu si nu au fost capabili sa o faca. Transmitatorii refuza sa transmita unele melodii pe care le vor artistii pentru ca nu pot gasi unul sau mai multi din detinatorii de co-titular de drepturi. Si agentii artistilor nu pot face multe in acest sens.
Putini avocati influentabili ai artistilor isi exprima acum plangerile, care sunt foarte similare cu cele emise de ani de radiodifuzorii din Europa. Ei isi doresc un loc unde sa licentieze drepturile de executie publica (cunoscute ca drepturi de comunicare in unele tari) pentru a emite in afara granitelor tarii.
Sunt mai multe motive pentru care licentierea compozitiilor pentru emitere international sunt provocatoare.

APARTENENTA LA SOCIETATE
Complexitatea incepe cu acordul calitatii de membru, pe care compozitorul il semneaza cu o societate de gestiune colectiva.
Foarte putini compozitori inteleg toate conditiile unei intelegeri si ce impact au aceste conditii asupra a ceea ce vor ei, sau producatorii, sa faca cu muzica lor in viitor. Foarte putini avocati (daca au compozitorii unul) dau atentie la ce semneaza compozitorul; ei vad acordul de apartenenta ca un contract standard care este, probabil, acceptabil din moment ce toti compozitorii il semneaza.
O conditie, in special, este trecuta cu vederea de majoritatatea compozitorilor si avocatilor, si aceasta este exclusivitatea. Contractele unor societati precizeaza ca toate drepturile exclusive ale compozitorului sunt cedate societatii.
O parte din decizia Comisiei Europene este cazul CISAC din 2008, care a descoperit ca 24 de societeti europene au incalcat legea competitiei; este vorba de drepturile de executie publica ale societatilor din Uniunea Europeana care nu detin drepturi exclusive pentru transmisii pe internet, cablu sau satelit. Desi majoritatea societatilor au contestat decizia din diferite motive, CE impune in prezent decizia.
Acest lucru inseamna ca, in esenta, un artist ar putea, in conformitate cu termenii din contractul de editare, sa licentieze drepturile de executie publica in mod direct pentru multe parti ale lumii.
Cu toate acestea, un al doilea strat de complexitate se produce atunci cand compozitori si coautorii unei piese apartin fiecare unei societati diferite.
In cele mai multe legi europene, o licenta trebuie sa fie obtinuta de la fiecare titular de drept, Acest lucru este diferit de legile din U.S.A, de exemplu, unde este permisa detinerea unei licente non-exclusiva de catre un titular de drept, din parte celorlalti titular. Titularul de drept licentiat trebuie doar sa plateasca actiunile celorlalti titular. In practica, totusi, majoritatea editorilor nu acorda licenta tuturor titularilor de drepturi pentru ca vor sa isi asume responsabilitatea de contabilitate pentru editorii ceilorlalti coautori.
Ca rezultat, orice vrea sa lichideze drepturile in Europa (ex. avocatul artistului sau transmiterea unui videoclip) trebuie sa obtina o licenta de la fiecare societate a compozitorilor sau editorilor.
Gasirea societatii potrivite poate deveni foarte complicate.
In decizia CISAC, CE a decis si urmatoarele:
- Compozitorii si editorii pot intruni mai multe societati impartind reprezentarea repertoriului lor intre societatile cu drept de executie publica.
- Compozitorii si editorii pot autoriza societatea (sau societatile) sa acorde licente limitate teritorial, licente pan-europene sau licente internationale pentru dreptul de transmisie pe internet, cablu si/sau satelit.
Un al treilea strat de complexitate apare daca compozitorii sau editorii isi retrag drepturile, sau nu le acorda niciodata, pentru anumite categorii ale unei societati.
In decizia privind GEMA in anii 1970, CE sustine ca editorii si compozitorii pot:
• Asocia toate sau doar cateva drepturi cu o societate.
• Imparti drepturile intre mai multe societati pe categorii (cum ar fi drepturi in televiziune sau film)
• Retrage drepturile asupra unei categorii de la administrarea societatii in intregime.
Desi nu exista nici o indicatie ca un numar semnificativ de compozitori si-au impartit reprezentatia intre mai mult societati pana acum, sunt cativa editori care nu permit niciunei societati sa reprezinte drepturile editorilor pentru transmisia pe internet.

INTELEGERI BILATERALE
Suplimentar intelegerii de apartenenta a editorilor si compozitorilor, societatile au intelegeri bilaterale, reciproce cu alte societati pentru a ajuta cu licentierea colectiva si administrarea in jurul lumii. Ele sunt bilaterale pentru ca sunt intre doua societati, reciproce pentru ca cele doua societati isi propun sa faca ceva una pentru cealalta.
Aceste intelegeri au stabilit conditii conform carora ele pot licentia repertoriul celelilalte societati pe anumite teritorii pentru anumite folosinte.
Conditiile folosite sunt destul de consistente, societatiile semnand un “contract tip” creat de grupul CISAC. Din moment ce CE a considerat ca unele conditii ale modelului de contract erau contrare legilor competivitatii, societatile europene au renegociat intelegerile pentru a le face mai personalizate pentru fiecare societate.
Cum sunt licentiate drepturile pieselor pentru membrii unei societati, cui ii sunt licentiate de catre fiecare societate si sub ce conditii vor fi ele licentiate depinde, de asemenea, de conditiile fiecarei intelegere bilateral.
Termenii acestor intelegeri sunt, de obicei, confidentiale. CE a recomandat, totusi, in mod formal, ca societatile sa informeze titularii de drepturi si utilizatorii care vor sa licentieze compozitiile despre intelegerile reciproce. Cat de multe informatii va furniza fiecare societate, sau cat de serviabile vor fi societatile, fiecarui avocat al artistilor sau serviciilor digitale variaza de la o societate la alta.
TRANSMITEREA
In final, majoritatea avocatilor din industria muzicala care au de a face cu licentierea internationala sunt de acord ca dreptul de a transmite trebuie sa fie licentiate in locul unde persoana primeste transmisia.
Unele societati afirma ca ele sunt singurele entitati care pot licentia o transmisiune care ajunge la oameni in limita granitelor tarii. Asta inseamna ca licentierea unei transmisiuni internationale pentru mai multe cantece va trebui sa fie facute tara cu tara.
Un serviciu digital pretinde ca a cheltuit zeci de mii de lire in timp si cheltuieli pentru a inlatura doar un singur videoclip al unui artist de renume al unei piese inregistrate si co-scrise pentru o trasmisiune la nivel mondial. Si nu exista nici o garantie ca drepturile compozitiei au fost inlaturate total in fiecare teritoriu.
Cum fluxurile de entertainment audiovizual livrate online devin din ce in ce mai populare printre fani, comparativ cu descarcarile audio, se asteapta ca din ce in ce mai multi artisti, precum si reprezentantii lor, sa devina frustrati procesul curent de licentiere.
Nu ar fi surprinzator daca radiodifuzorii se vor alatura avocatilor superstarurilor pentru a de plange de modul de acordare a licentelor,

marți, 8 iunie 2010

Ofensiva pe internet

UCMR-ADA a pornit o ofenisva de amploare pentru licentierea utilizarii muzicii pe internet. S-a inceput cu posturile de radio si TV de unde hertiene care fac si streaming. Deja au fost trimisa peste 200 de notificari si primele contracte au si fost semnate.

Va reamintesc ca acum o luna Comisia de Arbitraj a ORDA a luat o decizie in privinta noii metodologii, cu o intarziere de aproape 1 an fata de data prevazuta, si asta multumita ajutorului dat de ORDA.