Tarife pe internet si pentru CREDIDAM si UPFR

Informatii din surse neoficiale spun ca metodologia pe internet a OGC-urile pe drepturi conexe CREDIDAM (artisti interpreti) si UPFR (casele de discuri) este gata si va fi publicata in zilele urmatoare in Monitorul Oficial. Asta inseamna ca cei care detin site-uri pe care este utilizata muzica (de fundal, streaming sau doenload) vor avea inca un tarif pe langa cel al UCMR-ADA.

O sa revin cu detalii imediat ce aflu exact ce si cum.

De ce trebuie sa participam la Adunarile Generale ale OGC-urilor?

Chiar asa, probabil ca va intrebati, de ce sa-mi stric o zi din saptamana (chiar sambata in cazul UCMR-ADA) ca sa merg la o Adunare Generala a unui OGC, si chiar 2 zile daca sunteti membri atat la UCMR-ADA cat si la CREDIDAM (pentru cei care compun si canta)?

Raspunsul este simplu, pentru ca asa decideti cineva si cum va conduce, decideti regulile de repartitie, cine face parte din consiliul director, presedintele si vicepresedintele, statutul si o multime de reguli care sunt cuprinse acolo. Iar apoi consiliul director hotareste foarte multe lucri care ca afecteaza direct.

Anul trecut la UCMR-ADA au fost votate regulile de repartitie, inclusive celebrul fond comun, dupa care sunt repartizate sume foarte mari de bani, s-au schimbat radiourile incluse in formula de calcul, au fost alesi 3 membrii in consiliul director si presedintele.

Anul acesta vor fi alesi alti 3 membri in consiliul director, iar ca urmare a decesului regretatului Anton Suteu (RIP) va fi ales un nou vicepresedinte al asociatiei.

Nu va puteti plange de activitatea OGC-urilor cat timp nu va deranjati odata pe an sa mergeti la o adunare generala. Anul acesta nu va dura asa mult ca in 2010 intrucat nu se mai discuta regulamentul de repartitie, asa ca probabil nu va dura mai mult de cateva ore.

Adunari Generale in 2011:

UCMR-ADA: 18 martie prima convocare, se va tine 100% in 19 martie 2011

CREDIDAM: 29 martie prima convocare, se va tine 100% in 30 martie 2011

DACIN SARA: 24 martie prima convocare, 25 martie 2011 a doua convocare (aici sunt ceva sanse sa se tina in prima data, dat find numarul mai mic de membri)

Poftiti la Adunari Generale :)

Cat de legale sunt site-urile legale

Nu toate siturile asa zis legale sunt de fapt legale, chiar daca apartin unor firme de renume sau case de discuri. 

IFPI (federatia internationala a asociatiilor a producatorilor de fonograme) a facut public numele unor situri care ar oferi muzica legala. In mod amuzant o parte din ele nu au autorizatie conform legii de la titularii de drepturi. Printre ele este cel mai mare site gen Youtube (este drept ca se pare ca s-a hotarat sa intre in legalitate, dar nu este inca autorizat) si situri autorizate de descarare gen Music Mall sau dump.ro. Altele cum ar fi musicnonstop.ro abia a obtinut autorizatia, dupa ce a functionat mai mult de jumatate de an fara autorizatie.

Fara autorizatie sunt si mai toate siturile din imperiul Pro, indiferent daca sunt ale Apropo sau de la alte firme apartinand trustului.

Daca va intrebati ce face UCMR-ADA, aflati ca s-au luat masuri legale impotriva lor, majoritatea au fost notificate si se va trece in curand la plangeri la politie impotriva lor, intrucat legea da dreptul titularilor sa ceara aplicarea unei amenzi pentru neraportarea pieselor utilizate in cuantum de 30.000 lei.

Copia privata

N-am mai scris nimic timp de 2 saptamani pentru ca am zacut la pat cu piciorul in ghips, de la o entorsa la handbal si mi-a fost cam greu sa scriu stand cu piciorul in sus. Nici acum nu pot sta mult pe scaun, dar o sa incerc sa scriu cat de mult pot.

Probabil ati auzit macar accidental despre copia privata, cei care sunt titulari de drepturi si iau bani de la organisme de gestiune colectiva ca UCMR-ADA, primesc bani si pentru asa numita copie privata. Ce este pana la urma copia privata? Pentru cei care vor definitia legala completa si toate prevederile legii 8/1996 le vor gasi la art. 107 si urmatoarele din lege.

Pentru cei care vor o explicatie mai accesibila ne-specialistilor in drept o sa incerc sa formulez eu una.

Autorii si toti care detin drepturi de autor si conexe (artisti, interpreti, case de discuri, editori, etc) sufera un prejudiciu din faptul ca publicul poate sa le copieze si  sa le multiplice operele folosind casete, CD-uri, DVD-uri, stick-uri si alte aparate cu memorie interna ca MP3-uri, etc.

De exemplu iti cumperi CD-uri goale (numite popular blancuri) si iti tragi de pe net sau de la un prieten muzica si filme la gramada, fara sa platesti decat pentru blancuri si pentru aparatul pe care le asculti. Cum titularii de drepturi nu castiga nimic de pe urma utilizarii operelor si cum nu poti, fara sa risti o revolutie, sa interzici blancuri si mp3-urile, s-a gasit un mecanism legal prin care un procent din costul acelor suporturi si aparate care permit copierea de lucrari protejate care pot fi utilizate in acest scop sa ajunga la cei prejudiciati (asa-numita remuneratie compensatorie).

Tarifele sunt in momentul asta foarte mici, intrucat lobby-ul industriei (stiti voi ce inseamna asta in Romania) a reusit sa le scada in 2005 foarte mult si anume:

- 0,5% pentru aparate (audio recorder, minidisk, dvd player, mp3, DVD si CD player si writer)

- 3% pentru suporturi (casete, CD (si de date), DVD, casete VHS).

Mai exista un tarif si pentru hartia de copiator perceput de COPYRO, la acelasi nivel.

In viitor aici va intra si PC-ul pentru ca calculatorul este cel mai important instrument de copiere si stocare. Deja in UE au inceput sa apara precedente favorabile, dupa ce societatea de gestiune colectiva GEMA a reusit sa castige un proces foarte important care ii da dreptul la un tarif aplicat vanzarii de calculatoare.

Veti spune ca pe acele suporturi si aparate sunt si opere legale, nu doar copii pirat. Da, asa este, doar ca studiile arata ca majoritatea muzicii si filmelor folosite de marele public au surse ilegale. Pana nu se va gasi o solutie tehnica sau legala aplicabila in practica, copia privata este singurul mecanism capabil sa reduca pierderile suferite de titularii de drepturi.

In Romania, copia privata este colectata de un colector unic desemnat de OGC-uri si anume OGC-ul care reprezinta drepturile industriei fonogramelor, UPFR.

Cum functioneaza sistemul

Dupa ce am vazut ce sunt si cine sunt organismele de gestiune colectiva din Romania, haideti sa vedem acum cum functioneaza un astfel de organism.

Reteaua
Este necesara o infrastructura care sa acopere teritoriul, intrucat Romania nu se reduce numai la Bucuresti. Pentru asta este nevoie de o retea care sa acopere intreg teritoriul national, cu inspectori colectori in toate orasele mari, cel putin 1 pentru fiecare judet.
Dintre OGC-urile mari UCMR-ADA are 9 inspectorate interjudetene si aproximativ 50 de inspectori, acoperind intreg teritoriul, CREDIDAM si UPFR au fiecare 3-4 inspectori la nivel national, iar restul OGC-urilor fac toata colectarea de la sediul din Bucuresti. Singurele OGC-uri de care s-a auzit in teritoriu sunt UCMR-ADA, CREDIDAM si UPFR, dar doar primul ajunge cu personal la marea majoritate a utilizatorilor, restul trimitand mai mult plangeri penale si notificari de la Bucuresti.
Inspectorii au de obicei un salariu mic si un procent din incasari intre 5-10%, iar cei mai eficienti pot castiga chiar mai bine decat managementul OGC-ului respectiv. Sunt bani bine meritati intrucat munca este infernala, riscurile pentru pielea proprie sunt destul de mari, de la injuraturi si amenintari, pana la agresiuni fizice.

Personalul
Cea mai mare problema de personal este ca absolut toti angajatii trebuie instruiti de la zero, intrucat nu exista alt organism similar in tara, iar diferentele dintre modul de lucru al OGC-urilor este mare. Deci toti cei care sunt angajati trebuie mai intai instruiti si dureaza destul de mult pana pot da un randament ridicat.

Softul
Un soft bun de documentare si repartitie este indispensabil. Softul UCMR-ADA, singurul OGC care dispune de un sistem complet, este elvetian, se numeste COSIS V si utilizeaza la identificarea operelor muzicale baze de date mondiale ce contin milioane de opere muzicale.

Repertoriul
Repertoriul se compune la toate OGC-urile din operele si interpretarile romanesti, iar cele mai mari dispun printr-un sistem de contract de reprezentare internationala pe baza de reciprocitate si de repertoriul international. Cu cat ai repertoriu mai mare cu atat poti negocia tarife mai bune pentru membrii tai. Doar UCMR-ADA, CREDIDAM si UPFR dispun de o reprezentativitate buna la nivel international, restul OGC-urilor avand putine contracte si avand o reprezentare mai mult simbolica.

OGC-uri - concluzii

Acum ca am trecut in revista toate OGC-urile existente sa tragem cateva concluzii:
-    acesta nu este numarul final, alte OGC-uri putandu-se forma pe alte categorii de drepturi de autor sau conexe sau pe categoriile existente;
-    OGC-urile care se vor forma pe categorii unde exista deja un OGC nu vor colecta drepturile pentru membrii sai, intrucat legea prevede ca doar un singur OGC poate sa colecteze, si anume cel care are repertoriul cel mai bogat. In practica niciun alt OGC nu poate lua locul UCMR-ADA sau CREDIDAM intrucat aceastea, datorita repertoriului lor international, vor avea intotdeauna preponderenta in fata oricarui OGC nou format. Va fi extrem de greu sa depaseasca OGC-urile deja in functiune si ca numar de membri romani, tinand cont ca UCMR-ADA are 6500 de mebri iar CREDIDAM 8000!
-    doar o parte din OGC-uri au reusit sa-si puna la punct o infrastructura si personal specializat pentru colectare, iar doar un singur OGC (UCMR-ADA) are o retea de colectare care cuprinde tot teritoriul Romaniei;
-    mai toate OGC-urile au o problema cu personalul specizalizat, mai ales ca toti angajatii noi trebuie sa o ia de la zero, din cauza specificitatii fiecarui OGC;
-    toate OGC-urile au o problema de comunicare cu membrii, fiind in epoca de piatra cu privire la relatia cu membrii si cu presa;
-    cadrul legal poate asigura o colectare eficienta, tinand de fiecare OGC cum isi organizeaza si pune la punct identificarea utilizatorilor si determinarea lor sa achite sumele cuvenite autorilor si titularilor de drepturi;
-    este esential sa ai cat mai multe contracte de reprezentare reciproca cu societati similare din strainatate, asa inca sa colectezi si pentru repertoriul lor, ceea ce confera legitimitate si forta de negociere in fata utilizatorilor. Dintre toate doar UCMR-ADA (peste 100 de contracte) acopera practic tot globul,  restul acoperind doar partial mapamondul;
-    o echipa juridica buna este esentiala!
In urmatoarea postare voi incerca sa arat cum functioneaza efectiv un OGC.

Organismele de gestiune colectiva - episodul 2

Dupa ce am vazut ce sunt OGC-urile o sa trec in revista OGC-urile romanesti, cine sunt, cu ce se ocupa si cateva cuvinte despre fiecare. O sa incepem cu cele 4 mai mari, care functioneaza bine sau cat de cat bine (in cazul DACIN-SARA), urmand ca cel tarziu maine sa le trec in revista si pe celelalte 6 mai mici.

1. UCMR-ADA - drepturi de autor in muzica
Cel mai mare si mai vechi OGC romanesc este de departe UCMR-ADA, acronim la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania - Asociatia pentru Drepturi de Autor. Infiintat in 1920 de catre George Enescu sub numele de Societatea Compozitorilor din Romania, a inceput sa colecteze in 1927 cu know-how francez si belgian. In perioada comunista, SCR a fost transformata in 1948 in Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania si, desi si-a pastrat atributiile de colectare, nu i s-a mai permis sa trimita bani in afara. Actuala forma de organizare juridica a fost adoptata in 1997, ca urmare a adoptarii unei legi moderne a dreptului de autor, legea 8/1996, departamentul de colectare desprinzandu-se din UCMR si luand forma juridica care functioneaza azi. Dupa un inceput mai ezitant, dupa schimbarea directorului general in decembrie 2001, societatea a avut o crestere fulminanta a incasarilor de la 2 milioane $ in 2001 la 25 milioane Euro in 2008. La ora actuala are cam 6500 de membri si peste 100 de contracte de reprezentare reciproca cu societati de acelasi fel din strainatate, care acopera tot mapamondul. Este afiliat la CISAC  (Confederatia Internationala a  Societatilor de Autori si Compozitori www.cisac.org) si BIEM (Biroul International pentru Drepturi Mecanice www.biem.org), cele mai mari si mai influente organisme suprastatale, impreuna un adevarat ONU in muzica.

Mai multe informatii sunt disponibile pe site-ul societatii www.ucmr-ada.ro