Organismele de gestiune colectiva - cum functioneaza

OGC-urile sunt organizate conform celor mai bune principii ale secolului 20. Cum, nu mai suntem in secolul 20 de 16 ani? Suntem in epoca digitala? Din pacate era digitala este prost inteleasa.

Unul din motivele pentru care OGC-urile au ramas in urma vremurilor, este ca sunt conduse de aceasi oameni in ultimii 15-20 de ani, practic de la infiintare. CREDIDAM si UCMR-ADA au aceasi presedinti de la infiintare, si la fel alte cateva OGC-uri. La UPFR se rotesc cam aceasi oameni, reprezentand marile case de discuri. Exista si niste relatii de rudenie interesante intre oamenii din conducerile mai multor societati.

Problema nu ar fi ca stau de atatia ani in functie, ci din faptul ca majoritatea nu stiu sa foloseasca un calculator, nu inteleg rolul retelelor de socializare in comunicarea cu membrii, nu inteleg rolul instrumentelor moderne (amprentarea pieselor muzicale, recunoasterea automata a lor de catre un sistem, procesarea si plata automata, etc) in dreptul de autor si drepturile conexe.

Nu o sa va vina sa credeti, dar unii dintre ei nu folosesc nici macar e-mailul. Chiar daca au adrese de e-mail, acestea le sunt printate si aduse pe hartie, iar raspunsurile sunt dictate sau notate pe hartie pentru a fi batute la calculator de secretara/asistent personal.

De aici vin o mare parte din problemele de transparenta si tehnologie, din cauza ca cei care au puterea de decizie, management, consiliu direct, etc sunt oameni care nu sunt de loc prieteni cu noile tehnologii.

Structura este cam aceasi peste tot. Un presedinte sau director general (la UCMR-ADA exista ambele functii, dar directorul general conduce asociatia), un departament contabil, care se ocupa si de colectare in cele mai multe cazuri, un departament juridic mic (se lucreaza si cu avocati externi), un departement de distributie/documentare si un corp de inspectori.

Colectarea se face de cele mai multe ori de catre departamentul contabilitate, o modalitate de lucru paguboasa si ineficienta. Aceasi oameni tin si contabilitatea societatii, si fac si colectari. Se aloca la 3-4 oameni toate categoriile de colectare (radio, TV, internet, cinema, ambiental, copie privata, etc). Cateodata un singur om cumuleaza categorii de colectare foarte vaste, combinatii gen radio, TV si internet. Va puteti imagine cat de mare este eficienta si acuratete in aceasta situatie.

Cel mai rau este ca nu exista nici o planificare a activitatii, practic nu stii azi ce faci maine. Nu se apeleza la firme de cercetare de piata. Utilizatorii noi se cauta dupa ureche, in cel mai bun caz prin diverse baza de date la liber. Cand spun ca nu exista planificare ma refer la faptul ca astfel de actiuni sunt rare, decise peste noapte, fara mare finalitate decat un val de notificari ramase in mare parte fara raspuns, toate formulate pompieristic, intr-un stil amenintator, promovat intens de conducerile OGC-urilor (car se inspira masiv unele de la altele), care nu e de natura sa duca la o colaborare buna intre utilizatori si organizatii.

Din cauza acestui mod de lucru neprofesionist organismele nu acopera toata piata, si titularii de drepturi sunt prejudiciati. Eu am avut ocazia sa vad cum lucreaza societati de gestiune colectiva de afar, PRS (Marea Britanie) de exemplu, poate cea mai performanta societate de gestiune colectiva, lucreaza intr-un mod profesionist, cu planuri de dezvoltare pentru urmatorii 5 ani, cu identificarea utilizatorilor prin firme specializate, utilizand aplicatii si programe care identifica in mod automat utilizarile si cu accent foarte mare pe transparenta si comunicarea atat cu membrii societatii, dar si cu utilizatorii.

Un alt aspect care ii prejudiciaza in mod semnificativ pe titularii de drepturi de autor este lipsa unui audit al sumelor declarate de catre utilizatori. Mai simplu, majoritatea tarifelor sunt calculate ca un procent din veniturile realizate de acel utilizator (televiziune, radio, cablist) din utilizarea pieselor muzicale sau al altor opere purtatoare de drepturi de autor (carti de exemplu). Deci ca sa se calculeze suma datorata lunar sau trimestrial, trebuie sa stii exact ce venituri a realizat respectivul utilizator. La acest moment acest lucru se realizeaza doar prin declaratii pe proprie raspundere al respectivului utilizator. Nu-l controleaza nimeni daca a declarat corect sau nu. In rarele ocazii in care s-au controlat veniturile, au aparut surprize.

Un alt aspect pe care il abordez in acest articol (as putea scrie un roman de sute de pagini despre subiect) este modul in care se distribuie sumele colectate. Din pacate sistemul gandit de OGC-uri, ORDA este unul arhaic, care a fost gandit initial pentru sistemul analogic bazat pe hartie. Adica fiecare utilizator scrie pe o harte (ulterior fisier word sau excel) ce piese muzicale foloseste. Sistemul respectiv are toate probleme posibile, lipsa de acuratete, permite multe erori, etc, dar poate fi utilizat fara investitii mari, fara un know-how semnificativ, dar cu mare consum de forta umana.

Exista deja de multi ani sistem moderne, care identifica pe baza de amprenta sonora piesele muzicale, fara sa mai fie nevoie de raportari, si cu o acuratete de 100% (fara liste de opere muzicale neidentificate kilometrice). Exista si baze de date cu piese straine, care iti ofera mai tot repertoriul mondial, si exista si softuri care se pot achitiona sau se poate angaja contractori externi care sa faca asta pentru societati. Ce trebuie facut aici este amprentarea pieselor muzicale romanesti, ceea ce nu ar fi o problema intrucat la UCMR-ADA iti cere o copie audio a piesei muzicale la inregistrarea ei. La ora actuala acest motiv face ca Mediaforest si altele similare sa nu poata fi utilizate in repartitie

Astfel de sistem au ajuns in Romania inca din 2005. Puteti sa va intrebati de ce nu sunt utilizate pe scara larga pana acum si de ce legea favorizeaza un sistem analog. Aici si ORDA ar avea de dat socoteala.

In ceea ce priveste sistemele de distributie, ele sunt in mare parte automate, dar nu sunt extrem de precise intrucat listele cu operele muzicale utilizate sunt facute cu pixul (mai mult sau mai putin). Degeaba sistemul informatic este bun, daca baza de date cu care lucreaza este varza. Nu ma refer la bazele de date cu opere muzicale, care functioneaza la nivel mondial.

Oamenii care lucreaza acolo ajung ori din intamplare ori ca urmare a unui proces de recrutare haotic (evident ca sistemul de pile, cunostiinte, relatii functioneaza din plin). Chiar si asa, ei incearaca sa-si faca treaba cat mai bine, si cel putin la UCMR-ADA exista volume de munca enorme dat fiind inapoierea tehnologica si informatica a societatii. Poate din acest motiv de multe ori sunt nervosi si stresati atunci cand vorbesc cu voi. Sa stai in fiecare zi de la 10 la 10 seara

Ca un fel de concluzie, daca ar exista o competenta manageriala adevarata, s-ar putea colecta mai multi bani, ar fi distributii mai eficient si ar exista o transparenta adevarata. Cu o transparenta de colectare, identificare si pana la distrubutie, nu ar mai exista suspiciunile care exista in acest moment.

In articolul urmator voi spune c ate ceva despre Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor, ce rol au si cum controleaza ei OGC-urile

Organisme de gestiune colectiva - cum functioneaza - Episodul 2

Hai sa vedem ce OGC-uri mai exista si sa spunem cateva

Acum 5 ani am scris 3 articole in care am vorbit despre OGC-urile existente atunci,pe care le puteti citi aici, aici si aici. Puteti remarca ca numarul lor a crescut la 17 organisme active, mai ales la imboldul fostului director ORDA Robert Bucur, care a "sponsorizat" crearea de noi organisme de gestiune, cu scopul de a tine sub control, sau mai bine spus " a arata pisica" OGC-urilor cu care nu avea relatii personale bune. Schema era simpla: se face un organism pe ascuns, cu minim de membrii, organismul creat era acreditat de ORDA si peste cateva luni noul OGC primea prin Decizie ORDA dreptul exclusiv de a colecta pentru o anumita categorie. Nu conta ca respectivul organism nu avea reprezentativitate interna si/sau externa, in virtutatea faptului ca avea cativa membrii sau capcitate tehnica de colectare. sau ca titularii de drepturi erau pagubiti. A fost o perioada cu multe abuzuri din partea ORDA, perioada la care o sa revin intr-un articol separat.

Exista si organisme exotice, cum ar fi Asociatia Opera Teologica Ortodoxa - AOTO sau un organism de gestiune al autorilor de opere stiintifice PERGAM.

Daca ar fi sa rezumam, exista 2 OGC pe drepturile de autor in muzica, UCMR-ADA si APM. APM este alta entitate dubioasa, creata artificial ca sa dea un tun. APM inseamna Asociatia producatorilor de muzica, dar nu reprezinta drepturi comexe, asa cum ar sugera numele, ci drepturi de autor. Lista membrilor este foarte scurta, si cuprinde doar cateva SRL-uri obscure si doar cateva persoane fizice. Repertoriul este secret, desi celorlalte organisme le ste impus sa-l posteze pe site. Evident APM-ului i-ar fi greu sa-l posteze pe site pentru ca nu poseda asa ceva, desi legea drepturilor de autor spune la art 134, iar pe site-ul ORDA sunt mentionate clar obligatiile de transparenta, ca fiecare OGC trebuie sa aiba un website. Ar fi multe de zis despre acest subiect, dar ma gandesc ca poate nu va intereseaza un OGC obscur. Poate v-ar interesa daca v-as spune ca APM a solicitat un procent cu 2 cifre din colectarile UCMR-ADA? Sper ca nu o sa ma intrebati ce ar face cu banii :))

In domeniul drepturilor conexe ale interpretilor exista 3 OGC-uri. Deja cunoscutul CREDIDAM si OGC-ul care apartine familiei Prigoana, ARAIEX, si unde majoritatea membrilor sunt artisti care sunt difuzati la posturile TV care apartin familiei Prigoana. Gurile rele spun ca majoritatea artistilor si-ar cesiona drepturile de autor ca sa fie difuzati la respectivele posturi, si ca atare banii fac doar un circuit in acelasi buzunar. Evident este doar o calomnie, ca doar ORDA ii controleaza in fiecare an. O sa revin si la controalele ORDA. Promit ca revin cu un articol separat si despre cum controleaza ORDA OGC-urile. Al treilea organism este UNART, Uniunea Nationala a Artistilor din Romania, care s-a acreditat recent ca organism de gestiune colectiva ca urmare a renumelui destul de prost pe care il au atat CREDIDAM cat si ARAIEX.

In domeniul drepturilor conexe ale producatorilor de fonograme exista nu mai putin de 4 organisme. Initial exista doar unul, UPFR, care este si reprezentantul organismul multinational IFPI in Romania. Din pacate UPFR s-a comportat ca un club inchis, care foarte greu a primit membrii noi si care ste condus prin rotatie cam de aceasi oameni, reprezentand marile case de productie. Rezultatul acestei politici falimentare a fost aparitia ADPFR, Asociatia pentru Drepturile Producatorilor de Fonograme din Romania, mai intai, urmat apoi de UPVR, Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania si UPIF, Uniniunea Producatorilor Independenti de Fonograme, ultimul nascut. V-ati pierdut in uniuni, producatori, fonograme si romanii, nu-i asa? Daca spuneti ca nu strica o concurenta mica ar trebui sa va ganditi ca aparitia atator organisme nu este productiva, intrucat toate trebuie sa ia o felie din colectari, proportional cu membrii si repertoriul reprezentant (ceea ce inseamna cam de fiecare data arbitraj si instanta, timp in care nu se fac distributii catre memberii, iar procedura se va repeta de fiecare data cand apare un organism nou). Iarasi inseamna ca la negocierile pentru obtinerea unui tarif, trebuie o pozitie comuna in fata utilizatorilor, care vor exploata fara scrupule orice disensiuni pentru a obtine un tarif mai mic si pentru a plati cat mai putin. 

In domeniul operelor scrise exista 4 organisme. COPYRO, care apartine de Uniunea Scriitorilor, si care a stabilit deja recorduri greu de egalat despre poasta gestiune a drepturilor, si careia ORDA i-a ridicat in doua randuri licenta de functionare, in mod justificat. Ce se intampla acolo este de neatura penala, si va face de asemenea subiectul unui articol separat. Al doilea organism este Opera Scrisa, organism nou despre care nu cunosc prea multe lucruri. Mai exista 2 organisme adresate autorilor de opere stintiifice PERGAM si opere bisericesti, AOTO. Daca PERGAM reprezinta ambitia profesorului universitar de drept de proprietate intelectuala Viorel Ros, AOTO probabil este o ambitie greu de inteles a Patriarhiei.

Nu o sa va plictisesc cu detalii despre restul organismelor de gestiune colectiva mai mici, dar as vrea sa va informez despre cateva lucruri interesante despre cum intelege ORDA sa controleze regulile de transparenta pe care le puteti gasi aici. Puteti vedea in lista de organisme de gestiune colectiva ca nu toate organismele au website-uri. Da, ati citit bine, in anul de gratie 2015 unele OGC nu au inca pagini de internet, sau daca au, nu au nici macar informatiile minime cerute prin lege si decizii ORDA. Indeosebi organismele noi si destul de dubioase aparute recent nu respecta aceste reguli de bun simt. Nu avem de unde sa stim daca ORDA le-a controlat si sanctionat pentru ca si ORDA este de o opacitate remarcabila. Nu gasesti pe site-ul ORDA nici macar toate deciziile publicate in Monitorul Oficial, nu gasesti mai nimic in afara de informatiile minimale, care sunt actualizate de cateva ori pe an. 

Transparenta, atat fata de membrii cat si fata de public, desi clamata atat in lege cat si pe site-ul ORDA este doar o iluzie. Tonul este dat de catre ORDA, care spune foarte putine despre activitatile sale. Aveti o mostra aici in raportul de activitate pe anul 2014 publicat de catre ORDA. Acolo poti vedea doar 2 actiuni, una la mare, probabil vara si una la munte, pe valea Prahovei evident. Pare sa fie mai mult vorba de doua vacante platite din bani publici. Cam asta raporteaza ORDA ca a facut in anul 2014, an in care nu s-a obosit sa finalizeze controalele anuale pentru anul 2013 la nici unul din OGC-urile din lista. Este al doilea an consecutiv cand ORDA, care are peste 80 de salariati care nu se stie ce fac in afara de a cheltui banul public, nu-si indeplineste la timp obligatiile in termenele stabilite prin decizii proprii.

Cat timp ORDA da un astfel de exemplu mai poti sa te miri ca un organism ca APM, concurent al UCMR-ADA, si avizat in 2012 nu are inca un website? Nici UCMR-ADA nu este un monument de transparenta, cu un website foarte sumar si fara activitati de comunicare decenta (nu exista conturi de facebook, twitter, yammer, etc si nici profesionisti angajati pentru comunicare, relatia cu membrii si presa), dar exista o diferenta totusi intre o comunicare minimala, cu informatiile minime cerute de lege si una care nu exista deloc. Mai puteti vedea si site-ul UPIF, care nu contine nici pe departe informatiile minime prevazute de lege, gen statut, lista membrilor, conditii de aderare, forumulare, etc si care lasa sa se intelegea ca ar avea tarife stabilite aplicabile utilizatorilor, cand in mod legal doar UPFR poate colecta.

Oricine poate infiinta un organism de gestiune colectiva, daca respecta cateva conditii stabilite de lege si prin decizii ORDA, doar ca nu exista nici un avantaj pentru creatori si publisheri in existenta mai multor organisme pe acelasi domeniu, cate vreme nu au puterea si vointa de a invata de la societatile avansate si de a nu repeta aceleasi greseli pe care le fac organismele mai vechi.

O analiza a modului de functionare a catorva organisme de gestiune colectiva mai mari in urmatorul episod.

va urma

Back in business

Nu am mai scris de multa vreme, si probabil ati observat ca in ultimii ani am mai scris foarte putin. In cazul in care va intrebati de ce dintr-o data am incet sa scriu, raspunsul este foarte simplu. Din pacate unul din ultimele mele articole mi-a facut probleme la locul de munca. Este vorba de acest articol

Dupa cum puteti vedea este doar o stire, dar cei de la CREDIDAM s-au plans la sefii mei de la UMCR-ADA, dupa care au urmat multe probleme la munca pentru mine. Din pacate la UCMR-ADA exista un mediu de munca toxic, pe care prea multi ani l-am acceptat, din cauza ca imi doream o cariera in domeniul drepturilor de autor in muzica.

Unii din voi ati aflat, de la 1 aprilie nu mai lucrez la UCMR-ADA. Din pacate am parasit domeniul drepturilor de autor, intrucat nu am reusit sa gasesc un loc de munca unde sa-mi pot pune in valoare experienta de 14 ani in domeniul drepturilor de autor. Am incercat mai mult timp, dar din pacate pare o fundatura profesionala pentru mine.

Tot din pacate organismele de gestiune colectiva nu sunt locuri unde poti sa te dezvolti profesional si sa-ti faci o cariera din cauza amatorismului si nepotismului care domnesc la aceaste institutii, altfel extrem de necesare. Din pacate ORDA nu a reusit sa faca ordine, mai ales si din cauza ca foarte multe probleme pornesc chiar de la ORDA, un organism de stat care se "bucura" de toate racilele organelor de stat, de la coruptie, neprofesionalism, proasta organizare, etc.

O sa reincep o serie de articole despre drepturile de autor, scrise intr-un limbaj cat mai nepretentios, asa incat sa fie pe intelesul tuturor. O sa incep cu un articol despre cum identificam si protejam drepturile de autor.

Sunt deschis si la sugestii pentru subiecte de articole, imi puteti spune la comentarii sau pe facebook. Totusi va rog sa tineti cont ca sunt sub incidenta unui acord de confidentialitate cu fostul meu angajator.

Pe (foarte) curand

ORDA a retras avizul de functionare a COPYRO

ORDA a inceput sa faca curatenie prin organismele de gestiune colectiva care nu respecta normele legale. COPYRO si gestioneaza drepturile de autor ale scriitorilor si o face prost. Aceasta nu mai e o noutate, singura noutate este ca ORDA a decis sa ia taurul de coarne si sa le retraga avizul de functionare. Motivele sunt expuse de directorul general al ORDA intr-un interviu pentru Romania Culturala http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=16675

Din pacate COPYRO-ului i s-a permis aproape orice din cauza ca fostul director general al ORDA a fost director la COPYRO inainte de a numita in fruntea ORDA. Printre ispravile celor de la COPYRO se numara falsificarea si utilizarea unei adrese contrafacute a CISAC intr-un arbitraj si pierderea calitatii de membru CISAC din indolenta.

 Nici la colectari nu stau grozav, beneficiind de sumele din cablu si copie privata adunate de catre UCMR-ADA si UPFR.

Din pacate nu sunt sperante mari ca domnii scriitor sa taie in carne vie si sa numeasca persoane competente in functie, asta daca e sa ne luam dupa zvonuri.

CREDIDAM a fost anchetat de Comisia Europeana

Organismul de gestiune colectiva a artistilor interpreti (OGC) CREDIDAM a fost investigat de unitatea anti-trust a Comisiei Europene, impreuna cu organizatia internationala tutelara SCAPR (The Societies' Council for the Collective Management of Performers' Rights) si cu OGC-ul similar din Ungaria EJI. Investigatia a fost pornita la sesizarea unei companii engleze "Right Agency", o agentie privata care gestioneaza drepturile conexe a unor artisti internationali.

Plangerea respectivei agentii si investigatia preliminara care a urmat a avut ca temei anumite practici anticoncurentiale ale paratilor. Concret agentia respectiva a reclamat ca EJI si CREDIDAM au impus cerinte administrative discriminatorii la inregistrarea artistilor straini la inscrierea ca membri.

Investigatia preliminara a Comisiei Europene avea ca scop stabilirea  faptului ca cele 2 OGC-uri au implementat o politica discriminatoriede acceptare a unor membri noi, in pofida legislatiei internet si europene din materie.

Investigatia a fost inchisa din cauza faptul ca cele 2 OGC-uri si-au modificat regulile de admisie a membrilor noi, iar agentia engleza si-a retras plangerea. 

Faza cea mai interesanta este ca respectivele reguli, care contraveneau legislatiei romane si euroepene, au fost aprobate an de an de catre Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA). Printre altele ORDA controleaza anual daca OGC-urile respecta legislatia dreptului de autor si a drepturilor conexe, iar CREDIDAM a iesit de fiecare data bine la controalele ORDA. As putea sa zic multe despre controalele ORDA de-a lungul timpului si azi, dar din pacate NDA-ul semnat ma impiedica :)

Mai multe detalii despre CREDIDAM aici http://drepturideautor.blogspot.com/2010/02/organismele-de-gestiune-colectiva.html

ORDU - o anomalie?

Probabil va intrebati daca n-am gresit si n-am scris cumva gresit ORDA. Nu, nu este o greseala, ORDU chiar exista, chiar daca probabil numai virtual.

ORDU inseamna Organizatia Romana pentru Drepturile Utilizatorilor si probabil nu este inregistrata la tribunal, pt ca pe situl lor nu poti gasi nici o informatie despre contact.

Daca va intrebati de ce le fac publicitate raspunsul este simplu. Aparatia lor este edificativa fata de atitudinea marelui public fata de drepturile de autor.

Dar ce vor cei de la ORDU? Nimic foarte important, doar ca legislatia la nivel national, european si mondial sa se schimbe asa incat furtul sa fie legiferat si sa poti utiliza muzica in mod liber, iar perioada de protectie sa fie redusa de la 70 de ani de la moartea autorului, la 10 ani. Mai exista si alte doleante pe situl lor dar sunt ori de genul vrem sa fie apa unda (controlul public al OGC-urilor) sau science fiction gen utilizarea de licente open office in invatamant in mod obligatoriu.

In mod normal ar trebui sa radem de astfel de initiative, daca ele nu ar fi aparut ca urmare a aparitiei miscarilor gen Pirate Party la nivel european si a atitudinii destul de ostile a Comisiei Europene fata de dreptul de autor si OGC-uri, ca sa nu mai vorbim de ofensiva la nivel mondial a utilizatorilor impotriva titularilor de drepturi de autor si a platii pentru utilizarea muzicii si a continutului protejat (programe, jocuri, filme, etc)

Din pacate la noi astfel de anomalii sunt promovate de oameni cu greutate in domeniul juridic al internetului gen Bogdan Manolea, iar autoritatile statului se vand pe un pumn de arginti la primul venit.

Din pacate viitorul pare sumbru.

Am revenit

Se mai termina o vara si lasam concediu, muntele si marea si ne apucam de munca. Dupa o pauza datorata activitatilor de vara revin in forta :).
In urmatoarea perioada, in afara de subiectele zile o sa mai cititi materiale despre urmatoarele subiecte:

• noile reglementari privind platile pentru veniturile realizate prin drepturi de autor
• noile modificari legislkative din domeniul drepturilor de autor
• un serial despre publishing in Romania care banuiesc ca imi va aduce si mai mult "prieteni" printre editorii romani :)
• activitatea organismelor de gestiune colectiva si a ORDA

Deci stati pe aproape ;)

vesti rele

Din pacate Ministrul Culturii, Kelemen Hunor s-a decis sa sustina OUG 43/2010, prin care ORDA doreste sa preia gestiunea colectiva in Romania de la OGC-uri. Voi reveni cu detalii maine.

ORDA - relatia cu OGC-urile

Relatia ORDA cu organismele de gestiune colectiva a fost buna la inceput, pe vremea cand ORDA chiar se ocupa cu protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe. Trebuie sa recunoastem ca la inceput rolul ORDA a fost benefic, dand un plus de legitimitate OGC-urilor in fata utilizatorilor.

Situatia s-a schimbat odata cu cresterea fulminanta a colectarilor, mai ales ale UCMR-ADA, dar si CREDIDAM, ORDA incepand sa favorizeze din ce in ce mai mult utilizatorii, odata ce miza era din ce in ce mai mare.

ORDA a furnizat mai mereu acte in sprijinul utilizatorilor, cum ar fi de exemplu sprijinul acordat producatorilor de fonograme care nu-si platesc drepturile de autor pt productiile proprii. Concret, a existat un caz cu un mare producator care avea restante mari, iar firesc UCMR-ADA i-a refuzat acordarea de noi licente pana la achitarea restantelor. Acel producator s-a adresat ORDA, care a obligat UCMR-ADA s-a acorde licente indiferent de situatia platilor restante, sub sanctiunea retragerii licentei de functionare. Motivarea ORDA a fost ca nu are relevanta faptul ca au restante, OGC-ul fiind obligatsa acorde licente in orice conditii, iar pentru restante se poate adresa justitiei. Fara cuvinte!

Una din atributiile importante a ORDA este si controlul anual exercitat asupra OGC-urilor. Este bine sa existe (inca) un control extern, cu conditia ca acest control sa se desfasoare in mod transparent si echitabil si sa nu stanjeneasca activitatea societatii. Noul director geneal al ORDA tocmai a incheiat un control la CREDIDAM, care dura cam de 13 luni. Nu va inchipuiti ca se faceau prea multe in ultimele luni, doar ca acel control nu era finalizat, cei de la CREDIDAM putand sa se astepte zilnic la vizite neopinate si solicitari de tot felul. Eu am asistat la cel de la UCMR-ADA, soldat cu o decizie de sanctionare a societatii prompt anulata de instanta. Care a fost marea descoperire a ORDA la UCMR-ADA? S-a descoperit ca statutul nu era conform cu legea drepturilor de autor. Acelasi statut care cu cateva luni inainte primea avizul de legalitate al ORDA!

De fapt miza e alta, si v-am spus in episodul precedent care a fost intentia fostei conduceri a ORDA.

Vreau sa subliniez ca nu am nimic cu noul director al ORDA, d-ul Robert Bucur, si sper ca el sa schimbe radical fata ORDA si sa indreptate activitatea spre sprijinirea drepturilor si a titularilor si spre combaterea pirateriei.

Noul Corp de Arbitrii de la ORDA

Intrerup mini-seria despre ORDA pentru ca azi s-au tras la sorti noii arbitrii care va vor decide tarifele in urmatorii 4 ani. Dupa cum am mai scris, in cazul in care OGC-urile nu se inteleg cu utilizatorii asupra unui tarif, se intra in arbitraj, si sunt trasi la sorti 5 arbitrii dintr-un total de 20, cat numara corpul de arbitri de pe langa ORDA. Iata care sunt urmatorii oameni care vor decide in privinta tarifelor pe drepturile de autor si conexe:

1.          BAIAS FLAVIUS ANTONIUS – CONF. UNIV. DR.
2.          CIOBANU VIOREL MIHAI - PROF. UNIV. DR .
3.          CIUBOTA CATALIN ION  - AVOCAT
4.          CIURARU REMUS - AVOCAT
5.          DAVID ALICE MIHAELA - AVOCAT
6.          DUŢESCU GEORGETA - AVOCAT
7.          GĂVENEA SILVAN - AVOCAT
8.          GOZIA DAN-CRISTIAN - AVOCAT
9.          LUCIAN MIHAI - PROF.UNIV.DR.
10.         MANOLACHE ONOFREI TATIANA – AVOCAT
11.         MELINEŞTI MIRCEA - AVOCAT
12.         NEMEŞ VASILE - CONF. UNIV.DR.
13.         NIŢU ION - AVOCAT
14.         OLTEANU EDMOND GABRIEL - PROF. UNIV. DR .
15.         POPOVICI ERNEST - AVOCAT
16.         ŞTIOLICĂ FLORIN - AVOCAT
17.         TĂNĂSESCU M.  ALEXANDRU - AVOCAT
18.         ŢICLEA ALEXANDRU - AVOCAT
19.         ULIESCU MARILENA - PROF. UNIV. DR .
20.         VOICAN MARIA - AVOCAT

ORDA - de ce e nevoie o schimbare - partea a doua

Probabil ati remarcat ca la atributiile ORDA este trecuta si: - activitatea de gestiune colectiva. Nu este nici o greseala, ORDA doreste (sau cel putin sub vechea conducere a dorit, intrucat intentiile d-lui Robert Bucur sunt neclare la momentul acesta) sa distruga OGC-urile si sa preia distribuirea sumelor colectate, dupa criterii pe care vi le puteti imagina si cu eficienta si cinstea dovedita déjà de statul roman in administrarea banilor publici. Iata textul de cateva randuri care ar distruge sistemul actual, ascuns in OUG 43/2010, care se refera la simplificarea unor procedure (sic):

Art. III

Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 657 din 18 septembrie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu urmatorul cuprins:

"Art. 3^1

(1) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor administreaza sistemul informatic national privind evidenta si simplificarea platii drepturilor de autor si a drepturilor conexe de catre utilizatori si a repartitiei remuneratiilor colectate de organismele de gestiune colectiva in cadrul proiectului e-guvernare.

(2) Normele metodologice privind crearea si functionarea evidentei nationale prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Costurile de realizare a acestei evidente nationale sunt suportate de organismele de gestiune colectiva beneficiare ale remuneratiilor datorate de utilizatori."

Mai pe romaneste ORDA preia toate bazele de date si va pune la punct un sistem de repartizare, dupa criterii doar de ei stiute. Evident ca acest lucru este nelegal, neconstitutional si impotriva prevederilor unor conventii la care Romania este parte, un abuz de drept fara precedent la nivel mondial, demn de o tara gen Zimbawe.

Nu mai e nevoie sa fie spus ca ORDA n-a consultat pe nimeni si aceasta modificare foarte importanta a cadrului legal n-a fost dezbatuta cu cei afectati, pur si simplu ne-am trezit cu ea in Monitorul Oficial intr-o buna dimineata.

ORDA nu a tinut seama nici ca nationalizeaza de fapt bunuri apartinand unor entitati straine (in speta CISAC si OGC-urile straine), care nici macar nu se gasesc in Romania, ca sa fie pasibile de a fi reglementate de legea romana, si anume bazele de date internationale privind operele muzicale si titularii de drepturi aferenti. De ce ORDA nu a tinut cont de aspectul acesta? Pentru ca banii nu trebuie sa mearga, in viziunea unor de acolo, la titularii indreptatiti, ci in anume buzunare. Nici nu e nevoie ca schema aceasta sa dureze prea mult, 1 an ar insemna un tun de 60-70 milioane de Euro, care cred ei ca merita riscul. Cum ar face lucrul acesta? Simplu, utilizand un program ca acela caruia ORDA ii facea reclama pe fostul site pe prima pagina si care avea o baza de date redicil de mica fata de ceea ce se difuza.

Va urma

ORDA - de ce e nevoie o schimbare

Poate va intrebati de ce le-a casunat la toti (Guvern, OGC-uri, autori, utilizatori) de multa lume vrea desfintarea ORDA. Voi posta aici cateva din multele motive pentru desfintarea sau cel putin reorganizarea ORDA.

In primul rand ORDA a fost infintat cu o sarcina clara, de care s-a achitat destul de sumar si anume de a pune la punct cadrul de functionare al legii drepturilor de autor, legea 8/1996. Odata ce aceasta sarcina ar fi fost terminate, in mod normal ORDA ar trebui sa-si retsranga activitatea sis a fie transformata intr-un department al Ministerului Culturii, asa cum este practica europeana.
Daca va intrebati cum e in Europa lucrurile stau simplu. Sarcinile pentru care ORDA foloseste cam 100 de oameni si vreo 3-4 milioane de Euro din bugetul statului sunt infaptuite mult mai bine si mai rapid de departamante din cadrul Ministerului Culturii de 5-10 angajati, care au in principal sarcina de a controla legalitatea functionarii OGC-urilor. De piraterie se ocupa in principal politia si asociatiile utilizatorilor/OGC-urile. Iarasi mult mai eficient ca in Romania.
In alte tari (mai putine) de reglementarea domeniului se ocupa un department din cadrul oficiului pentru inventii si marci national (cum e OSIM la noi).
Exista doar 2 tari in care exista entitati similare ORDA, ambele cu “mare” traditie in domeniul protectiei drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania :)).

Dar ce atributii are ORDA mai exact?. Daca ne uitam pe situl lor o sa vedem urmatoarele:
- activitatea de reglementare in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;
- activitatea registrelor nationale;
- activitatea de gestiune colectiva;
- activitatea de constatare si expertiza tehnico-stiintifica;
- activitatea de reprezentare internationala;
- activitatea de informare si instruire.
Deci ORDA practic emite hartii si directive pentru OGC-uri si tine niste registre, care sunt majoritatea redundante, intrucat exista si la OGC-uri.

Va urma

Kelemen: ORDA trebuie restructurata si facuta mai eficienta, nu desfiintata pentru ca vor OGC-urile

Ministrul Culturii Kelemen Hunor a declarat, marti, pentru MEDIAFAX, privind solicitarile UCMR-ADA si CREDIDAM de desfiintare a ORDA, ca oficiul trebuie, într-adevar, sa fie restructurat, facut mai eficient, dar nu trebuie desfiintat pentru ca asa cer aceste organisme de gestiune colectiva (OGC).

Kelemen Hunor a declarat, luni, ca restructurarile pe care urmeaza sa le faca Ministerul Culturii, în cadrul planului de restructurare al Guvernului, vizeaza, printre altele, si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) si Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) au trimis o scrisoare ministrului Culturii, pe 4 mai, dar si presedintelui Traian Basescu si premierului Emil Boc, pe 29 aprilie, în care cer desfiintarea ORDA ca agentie guvernamentala, în conditiile în care autoritatile vorbesc despre reducerea numarului acestor agentii si a cheltuielilor bugetare. Cele doua OGC-uri argumenteaza ca "ORDA a fost înfiintata în 1996 cu un mandat temporar, pentru a asigura implementarea rapida a dispozitiilor Legii nr. 8/1996? privind drepturile de autor si conexe", iar "un deceniu si jumatate mai târziu, competentele ORDA au crescut alarmant si, odata cu acestea, sumele cheltuite din bugetul de stat", se arata într-un comunicat remis luni MEDIAFAX.

De asemenea, UCMR-ADA si CREDIDAM spun ca "la ORDA lucreaza aproape 100 de persoane, cu toate ca organismele similare din spatiul european au undeva între 10 - 30 de angajati", ca "agentia primeste anual de la bugetul României 1.500.000 de euro, la care se adauga venituri proprii din cele peste 70 de taxe (tarife) prevazute în H.G. nr. 1086/2008, de pâna la 1.000 de lei fiecare" si ca "ORDA a avut înca de la început un statut neclar", aflându-se în subordinea Guvernului României, fiind în acelasi timp coordonata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National (MCPN).

Contactat de MEDIAFAX, ministrul Kelemen Hunor a precizat mai întâi ca UCMR-ADA si CREDIDAM sunt "în razboi, si nu între ghilimele, cu ORDA", iar el nu doreste sa se situeze nici de o parte, nici de alta.

"Nu trebuie desfiintata ORDA ca asa doreste Stefan Gheorghiu (directorul CREDIDAM, n.r.) si Adrian Iorgulescu (presedintele UCMR-ADA, n.r.). Trebuie restructurata, facuta mai eficienta, mai transparenta", a spus Kelemen, precizând ca "si OGC-urile trebuie sa înteleaga ca nu sunt stapânii drepturilor de autor". "Si ei trebuie sa fie echilibrati, sa faca platile (...). Avem si plângeri fata de cum functioneaza unele OGC-uri", a adaugat Kelemen.

Ministrul a oferit o serie de precizari si privind Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 43/2010, denuntata de reprezentantii OGC-urilor, prezenti la o conferinta de presa care a avut loc la ORDA pe 3 iunie, pentru ca ar duce la "etatizarea drepturilor de autor", printr-o prevedere potrivit careia ORDA va administra un "sistem informatic national" privind evidenta platii drepturilor de autor si a repartitiei sumelor aferente.

"Nimeni nu vrea sa ia atributiile OGC-urilor si sa repartizeze banii în locul lor. Nimeni nu vrea sa nationalizeze OGC-urile, asa cum s-a spus", a declarat Kelemen Hunor, precizând totodata ca aceasta baza de date nationala este, în opinia sa, "foarte bine gândita" pentru transparenta. Proiectul a fost gândit în urma unei întelegeri de anul trecut cu Uniunea Europeana, vizând simplificarea si transparentizarea procedurilor administrative.

Potrivit reprezentantilor OGC-urilor prezenti la conferinta de la ORDA din 3 iunie, printre care s-au numarat Ana Achim, directorul UCMR-ADA, Stefan Gheorghiu, directorul CREDIDAM, Dan Popi, reprezentantul UPFR, aceasta initiativa, sustinuta de ORDA, ar duce la "etatizarea drepturilor de autor" si la desfiintarea OGC-urilor sau transformarea lor în "simple ghisee" de unde titularii de drepturi sa încaseze sumele la care au dreptul, a caror repartitie sa fie facuta de ORDA.

OGC-urile sunt asociatii de drept privat ale titularilor de drepturi, gestiunea drepturilor de autor fiind de drept privat, a atras atunci atentia Stefan Gheorghiu. "Noi nu avem cunostinta în vreo tara din lume sa existe un asemenea abuz asupra unor organizatii de drept privat. (...) Nicaieri în lume nu exista o centralizare la stat a unei baze de date a titularilor de drepturi", a spus directorul CREDIDAM.

La rândul sau, Ana Achim a explicat ca nu i se poate cere sa puna la dispozitia ORDA baza de date a UCMR-ADA si în plus pe cheltuiala OGC-ului. UCMR-ADA gestioneaza si drepturile unor autori straini, pe care nu îi are într-o baza de date proprie, ci are acces la o baza de date internationala, iar aceasta "nu poate fi confiscata de statul român". "Conventii internationale semnate de România ar fi încalcate", a subliniat atunci Gheorghiu.

Ana Achim a mai declarat ca nici în vremea comunismului, când UCMR-ADA se ocupa de gestiunea drepturilor de autor, nu era exercitat un astfel de control de stat.

De asemenea, reprezentantii OGC-urilor au atras atentia ca ORDA îsi depaseste atributiile pentru care a fost constituit, si anume sa verifice activitatea OGC-urilor si sa vegheze la respectarea drepturilor de autor.

Pe de alta parte, directorul ORDA, Robert Bucur, numit în functie pe 18 mai, a spus în conferinta ca "în mod sigur ORDA va exista în continuare, pentru ca trebuie ca statul sa controleze repartizarea corecta" a sumelor din drepturi de autor. Bucur a mai precizat ca ORDA nu are doar atributii de verificare a OGC-urilor, ci gestioneaza si cinci registre nationale (Registrul National al Fonogramelor, Registrul National al Videogramelor etc.) si face constatari în cazul încalcarii drepturilor de autor ce pot servi în litigii.

Bucur a dat asigurari privind transparenta activitatii ORDA sub conducerea sa si privind sprijinul pe care institutia îl va acorda OGC-urilor, pentru ca interesele acestora sa se intersecteze, iar în final titularii de drepturi sa îsi primeasca banii.

Noul director al ORDA a mai anuntat ca a dispus încheierea unor controale prelungite la unele OGC-uri, printre care CREDIDAM, care durau de circa un an, când, în mod normal, controalele ORDA ar trebui sa dureze o luna.

ORDA - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - a fost înfiintat prin Legea 8/1996, art. 137, si îsi desfasoara activitatea în domeniul proprietatii intelectuale, în materia drepturilor de autor si drepturilor conexe, organ de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, fiind autoritate unica de reglementare, evidenta prin registre nationale, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica în domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe. Oficiul este coordonat de ministrul Culturii. UCMR-ADA - Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România-Asociatia pentru Drepturi de Autor - este unic organism de gestiune colectiva în România acreditat sa gestioneze drepturile de autor în domeniul muzical, potrivit Deciziei ORDA nr.3/1997, functionând dupa modelul societatilor de gestiune colectiva din celelalte tari europene.

Va fi desfintata ORDA?

Sunt semne ca Guvernul se gandeste serios sa desfinteze ORDA.
 

In sensul acesta vine declaratia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor de azi:

"Restructurari substantiale" ar urma, in schimb, să fie facute la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), a spus ministrul."

Aceasta declaratie vine dupa cererea imperativa a presedintelui Basescu care a cerut, duminica, Executivului să desfiinteze agentţiile care nu au corespondent în UE.

In acest sens ORDA ar urma sa fie transformata in departament la Ministerul Culturii si o mare parte din personal (care cam taie frunza la caini si/sau fac operatiuni redundante).

Structuri gen ORDA exista in Europa doar in 2 tari cu "mare" traditie in protejarea drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania. In restul Europei atributiile ORDA sunt exercitate de un departament de 2-10 persoane in cadrul MInisterului Culturii, care se ocupa cu supervizarea OGC-urilor. Toate operatiunile pe care acum ORDA le indeplineste cu mare cheltuiala de resurse si in mod ineficient sunt executate in Europa direct de organismele de gestiune colectiva (OGC-uri).

Va reamintesc ca ORDA are peste 70 de angajati si s-a facut remarcata doar in nmod negativ sub vechea conducere, prin consumul unor sume semnificative la buget, fara rezultate concrete, dar in schimb cu o multime de scandaluri, nemultumind pe toti actorii din domeniul drepturilor de autor.

Ofensiva pe internet

UCMR-ADA a pornit o ofenisva de amploare pentru licentierea utilizarii muzicii pe internet. S-a inceput cu posturile de radio si TV de unde hertiene care fac si streaming. Deja au fost trimisa peste 200 de notificari si primele contracte au si fost semnate.

Va reamintesc ca acum o luna Comisia de Arbitraj a ORDA a luat o decizie in privinta noii metodologii, cu o intarziere de aproape 1 an fata de data prevazuta, si asta multumita ajutorului dat de ORDA. 

Directorul General al ORDA a fost demis!

Rodica Pârvu a fost eliberata din functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), in locul sau fiind numit Robert Bucur - fost consilier juridic superior la ORDA -, prin doua decizii ale premierului Emil Boc, publicate marti in Monitorul Oficial.


        Rodica Pârvu a fost la conducerea ORDA - o institutie din subordinea Ministerului Culturii - din anul 1998, fiind numita initial director interimar, dupa care, din 2000, director general. In martie 2006, Rodica Pârvu a fost reconfirmata in functia de director general al ORDA, printr-o decizie a premierului de atunci, Calin Popescu Tariceanu.
        Robert Bucur a fost anterior consilier juridic superior la ORDA. El a declarat pentru MEDIAFAX ca lucreaza in ORDA din 1998 si nu este membru al PDL. "Probabil competentele mele au stat la baza numirii mele", a spus Robert Bucur, precizând ca vrea sa aduca "un suflu nou" la ORDA.
        Totodata, el isi propune sa stinga conflictele cu organismele de gestiune colectiva. "In primul rând, vreau sa fie armonie intre utilizatori si organismele de gestiune colectiva (OGC), iar banii colectati de catre ogc-uri sa ajunga la cei care ii merita. Exista suspiciuni ca au existat sincope in impartirea acestor bani. Vreau sa readuc institutia acolo unde era acum cativa ani, când era credibila", a explicat Bucur.
        Robert Bucur a mai spus ca Rodica Pârvu a acceptat sa fie din nou director al Directiei Relatii Internationale din cadrul ORDA, functie suspendata in perioada in care aceasta a fost director general al Oficiului.
        De cealalta parte, Rodica Pârvu a confirmat faptul ca a acceptat sa preia functia de director al Directiei Relatii Internationale la ORDA, precizând, insa, ca nici Guvernul si nici Ministerul Culturii nu au informat-o care sunt motivele pentru care a fost eliberata din pozitia de director general al Oficiului.



In ultimii ani ORDA a inceput o adevarata ofensiva impotriva drepturilor de autor, si in sprijinul utilizatorilor, totul culminand cu intentia de a desfinta OGC-urile, concretizata prin OUG 43/2010, prin care se incearca nationalizarea drepturilor de autor.

Bani din cablu

UCMR-ADA a reusit sa securizeze banii din drepturile pentru retransmisia prin cablu, evitand o pierdere foarte mare pentru autori si OGC-uri.

Curtea Constitutionala a admis o exceptie de neconstitutionalitate ridicat de UCMR-ADA in procesul cu operatorii prin cablu, prin care a invalidat art 121 (2) din legea drepturilor de autor. In acea prevedere se spune pe scurt ca nu se platesc drepturi de autor pentru pachetul "must-carry".

Pachetul "must-carry" este alcatuit din posturile de TV care nu trebuie sa lipseasca din programul operatorilor prin cablu, gen TVR, Pro TV, Antenele, Prima, etc.

Aceasta prevedere care a fost pusa in lege la ultima modificare, a fost utilizata de cablisti in incercarea lor de a reduce platile cu aproximativ 90%, pe considerentul ca nu trebuie platit pentru tot ce inseamna must carry.

Fara aceasta exceptie, probabil cablistii ar fi reusit sa obtina reducerea tarifelor, asa incat ar mai fi platit doar sume simbolice. Inutil sa mai spun ca aceasta prevedere era si contra prevederilor legislatie internationale si a tratatelor la care Romania este parte.

Cum a ajuns aceasta prevedere in lege? Raspunsul este simplu: coruptia si complicitatea institutiilor statului!

Incident cu ORDA

Sambata la Adunarea Generala a UCMR-ADA a avut loc un mic incident in care a fost implicat directorul ORDA, Laurentiu Oprea, care pe la mijlocul zilei a incercat sa patrunda in incita salii, fiind oprit de personalul UCMR-ADA. De remarcat ca ORDA avea deja un observator in sala, unul din juristii ei, care avea delegatie pentru a participa la lucrarile Adunarii Generale. Dupa ce a asteptat la usa un timp, vazand ca nu e chip sa intre dl Oprea a plecat furios, nu inainte de a intocmi un proces verbal care sa consemneze evenimentul.
Probabil ca povestea aceasta nu se va incheia aici :)

A fost Adunarea Generala la UCMR-ADA

Sambata 10 aprilie a avut loc Adunarea Generala a UCMR-ADA. A fost si scandal, au fost si dispute mai mult sau mai putin constructive si au fost alesi 3 membri noi in Consiliul Director. Au participat aproximativ 160 de autori si editori.

Sedinta a inceput abrupt cu o disputa aprinsa privind ordinea de zi intre presedintele UCMR-ADA, Adrian Iorgulescu si Mihai Sturza de la Hi-Q. De altfel, tinerii au venit de data asta in numar mult mai mare fata de alti ani, si mult mai bine pregatiti. Din pacate pentru ei mai au de invatat in ceea ce priveste tactica abordarii unor astfel de sedinte. Nicio schimbare de profunzime nu se poate face peste noapte.

A urmat modificarea statutului, care a durat vreo 5-6 ore si care s-a terminat sambata doar pentru ca s-a decis de comun acord ca Regulamentul de Distributie sa fie scos din statut si dezbatut separat, la o noua Adunare Generala care sa aiba loc imediat ce se obtine avizul ORDA pe modificarile de statut de sambata.

De remarcat ca desi dezbaterile au fost aprinse si pe un ton ridicat de cele mai multe ori, pana la urma s-au gasit formulari de compromis care au satisfacut pe majoritatea celor prezenti in sala.

La alegerile pentru cele 3 locuri vacante in Consiliul Director au fost alesi Maia Ciobanu, Viorel Gavrila si Radu Fornea. De remarcat ca daca contestatarii nu si-ar fi divizat votul intre 5-6 candidati, probabil ar fi reusit sa mai introduca inca un autor tanar in Consiliu.

Toata treaba a durat de la 10 dimineata pana la 7 seara, mai rau ca intr-o zi obisnuita la munca.

Cum se stabileste un tarif

Daca ati avut curiozitatea sa va uitati la tarifele de pe site-ul unui OGC, sa zicem UCMR-ADA, poate v-ati intrebat cum se stabileste un tarif. Suprinzator sau nu, tariful nu este stabilit de stat, de ORDA sau de cineva din afara. Tariful este stabilit prin negociere intre autori, prin OGC-ul (organismul de gestiune colectiva) care ii reprezinta si utilizatori, reprezentati atat de asociatiile patronale cat si de cei mai mari utilizatori din acea categorie.
Toata procedura este descrisa amanuntit in legea dreptului de autor, legea 8/1996 cu toate modificarile ulterioare, dar voi incerca sa redau aici o varianta mai pe intelesul fiecaruia.
Ca sa obtina un tarif, un OGC trebuie sa adreseze ORDA o cerere de deschidere a procedurii de negociere, la care sa ataseze un proiect de metodologie (metodologia este documentul prin care se stabileste tariful, baza de calcul, procedura de autorizare, etc) si lista cu asociatiile utilizatorilor si a primilor 3 utilizatori, luati dupa cifra de afaceri in domeniu. Daca e vorba de televiziune si radio, automat participa si radioul si televiziunea publica.
ORDA apoi va emite decizia de incepere a negocierii, iar cele 2 parti au 30 de zile in care sa cada de acord asupra formei metodologiei, si mai ales asupra tarifului. De obicei nu se inteleg si trebuie declansata procedura de arbitraj.
Daca se inteleg, metodologia adoptata va fi publicata de ORDA in Monitorul Oficial si capata putere de lege, urmand a fi aplicata la toti utilizatorii din domeniu, indiferent daca au participat la negociere sau nu.
Daca nu se inteleg in termenul de 30 de zile, urmeaza sa informeze ORDA care va intia procedura de arbitraj. In acest scop exista un corp de arbitri pe langa ORDA, numiti prin Hotarare de Guvern, compus din specialisti in drept (avocati, profesori universitari, juristi).
ORDA va numi 5 arbitri titulari si 3 supleanti, care primesc un onorariu destul de maricel, si care au la dispozitie 30 de zile ca sa depuna la ORDA forma finala a metodologiei.
In timpul asta se desfasoara un fel de proces accelerat, se aduc si se combat probe (acte, practica internationala, studii, etc), se tin pledoarii, iar la final arbitrii delibereaza si depun la ORDA metodologia care urmeaza a fi publicata in Monitorul Oficial, dupa care va intra in vigoare.
Impotriva deciziei arbitrilor este o singura cale de atac, si anume se poate face apel la Curtea de Apel Bucuresti, a carei sentinta este definitiva.
Arbitrii si Curtea de Apel sunt capabili de surprize mari, atat negative cat si pozitive, nu de multe ori deciziile lor nemultmind ambele parti.
Toate tarifele pe care le vedeti afisate pe site-urile OGC-urilor au fost stabilite in felul asta, iar daca unele din organismele de gestiune colectiva nu au un tarif, sa zicem pe internet, este din cauza ca nu au urmat pana la capat procedura descrisa mai sus.