Tarife pe internet si pentru CREDIDAM si UPFR

Informatii din surse neoficiale spun ca metodologia pe internet a OGC-urile pe drepturi conexe CREDIDAM (artisti interpreti) si UPFR (casele de discuri) este gata si va fi publicata in zilele urmatoare in Monitorul Oficial. Asta inseamna ca cei care detin site-uri pe care este utilizata muzica (de fundal, streaming sau doenload) vor avea inca un tarif pe langa cel al UCMR-ADA.

O sa revin cu detalii imediat ce aflu exact ce si cum.

De ce trebuie sa participam la Adunarile Generale ale OGC-urilor?

Chiar asa, probabil ca va intrebati, de ce sa-mi stric o zi din saptamana (chiar sambata in cazul UCMR-ADA) ca sa merg la o Adunare Generala a unui OGC, si chiar 2 zile daca sunteti membri atat la UCMR-ADA cat si la CREDIDAM (pentru cei care compun si canta)?

Raspunsul este simplu, pentru ca asa decideti cineva si cum va conduce, decideti regulile de repartitie, cine face parte din consiliul director, presedintele si vicepresedintele, statutul si o multime de reguli care sunt cuprinse acolo. Iar apoi consiliul director hotareste foarte multe lucri care ca afecteaza direct.

Anul trecut la UCMR-ADA au fost votate regulile de repartitie, inclusive celebrul fond comun, dupa care sunt repartizate sume foarte mari de bani, s-au schimbat radiourile incluse in formula de calcul, au fost alesi 3 membrii in consiliul director si presedintele.

Anul acesta vor fi alesi alti 3 membri in consiliul director, iar ca urmare a decesului regretatului Anton Suteu (RIP) va fi ales un nou vicepresedinte al asociatiei.

Nu va puteti plange de activitatea OGC-urilor cat timp nu va deranjati odata pe an sa mergeti la o adunare generala. Anul acesta nu va dura asa mult ca in 2010 intrucat nu se mai discuta regulamentul de repartitie, asa ca probabil nu va dura mai mult de cateva ore.

Adunari Generale in 2011:

UCMR-ADA: 18 martie prima convocare, se va tine 100% in 19 martie 2011

CREDIDAM: 29 martie prima convocare, se va tine 100% in 30 martie 2011

DACIN SARA: 24 martie prima convocare, 25 martie 2011 a doua convocare (aici sunt ceva sanse sa se tina in prima data, dat find numarul mai mic de membri)

Poftiti la Adunari Generale :)

Am implinit 1 an de postari

si am reusit sa-mi ratez propria aniversare. De fapt s-au scurs peste 13 luni de la prima mea postare, dar pana la urma momentul merita marcat, chiar si mai tarziu.

In 13 luni am reusit sa scriu 73 de postari, putin mai mult de 1 pe saptamana, ceea ce nu reprezinta o medie foarte grozava totusi. O sa incerc pe viitor sa fiu mai harnic :)

Subiectele acoperite au fost diverse, de la informatii despre OGC-urile romanesti, cu accent pe UCMR-ADA, cel mai mare OGC romanesc, despre evenimentele de zi cu zi din piata drepturilor de autor din Romania, un pic de munca de explicare si informare din domeniu, etc.

Pe viitor o sa incerc in continuare sa va tin la curent cu ce se intampla in domeniu, dar sunt deschis si la sugestii si idei :)

Colectari record pt UCMR-ADA in 2010

UCMR-ADA a colectat in 2010 cea mai mare suma din istoria sa, aproape 30 milioane de Euro. Inainte sa scoateti sticlele de sampanie ar trebui sa stiti ca o buna parte din suma o reprezinta remuneratii pt cablu, colectate pt celelalte OGC-uri. Tariful de cablu inainte de modificare lui de catre Curtea de Apel Bucuresti in  data de 21 decembrie 2010 era de 6% din veniturile operatorilor prin cablu, si era colectat integral de catre UCMR-ADA. 

Dupa cum am scris acum ceva timp http://drepturideautor.blogspot.com/2011/01/tariful-pe-cablu-scazut.html tariful a fost micsoarat si este colectat individual de catre fiecare OGC. Deci UCMR-ADA va mai colectat doar  cei 1,35% din veniturile cablistilor care se cuvin membrilor sai si nu pentru celelalte OGC-uri. Probabil scaderea va fi cam de 10 milioane Euro, daca nu intervin alte surse de venituri (televiziunea publica de exemplu).

Deci din aproape 30 de milioane, scadem 10-11 milioane colectate pt celelalte OGC-uri si mai raman cam 18-19 milioane Euro pemtru autorii din muzica. Aici sunt inclusi si autorii straini, pt care nu am date la momentul asta, dar in trecut era cam intre 50-70% din suma colectata. Deci daca scadem si suma pt straini mai raman probabil cam 8-9 milioane, din care o parte din suma o iau si publisherii romani. Nu am dat cu privire la partea publisherilor si e mai greu de speculat aici.

Deci dupa cum vedeti compozitorii si autorii romani nu sunt foarte bogati si nici nu vor fi pana nu va fi utilizata mai multa muzica romaneasca acolo unde sunt cei mai mult bani, adica la televiziune (televiziune inseamna TV, cablu, o parte din fondul comun, adica majoritatea banilor colectati).

Tariful pe cablu a scazut

In urma unei actiuni intentate de asociatia operatorilor prin cablu (ACC), Curtea de Apel Bucuresti a modificat tariful de la 6% pentru toate OGC-urile la 4,5%, incepand cu data de 22.12.2010. De asemenea a disparut si colectorul unic, ca urmare a actiunilor unor OGC-uri interesate de a colecta individual si nu prin colectorul unic.

UCMR-ADA va colectat de la data respectiva doar nou ei tarif individual, de 1,35% din veniturile operatorilor prin cablu.

Efectele dispartitiei colectorului unic or sa fie destul de mari, pt ca majoritatea OGC-urilor nu au forta de negociere si resurse umane si juridice ca sa forteze cablistii sa plateasca ca pana acum. La cablisti le convine pt ca desi vor fi obligat sa aiab de 7 ori mai multe contracte ca pana acum, isi vor permite sa ignore OGC-urile care n-au avocati sau au unii foarte slabi.

Din pacate pentru unii interesele personale sunt mai importante decat cele ale membrilor lor. De asemenea se vede ca e nevoie de profesionisti in conducerea unui organism de gestiune colectiva. Peste tot unde conduc membrii este dezastru.

Nu mai exista colector unic la cablu

O decizie a Curtii de Apel Bucuresti a modificat metodologia de colectare pentru retransmisia prin cablu. Tariful a ramas acelasi, 6% pentru toate drepturile dar UCMR-ADA nu va mai fi colector unic. Fiecare dintre societatile de gestiune colectiva isi va incheia propriile contracte si va colecta separat. Foarte eficient intradevar.

Unul din efectele care se vor vedea in 2012 va fi o scadere destul de mare a sumei totale colectate de UCMR-ADA, care va colectat de acum inainte doar 2% din veniturile cablistilor, in loc de 6% ca pana acuma. Ori asta inseamna niste milioane de euro bune.

Intoarcerea acasa

In ultimul an multi compozitori care semnasera cu alte OGC-uri straine se intorc la UCMR-ADA nemultumititi de banii pe care i-au primit de la aceste OGC-uri.

In ultimii ani au fost un numar (cateva zeci) de compozitori care au plecat de la UCMR-ADA si au devenit membrii la GEMA (Germania) PRS for Music (Marea Britanie) SACEM (Franta) sau la cele americane (ASCAP si BMI mai ales). Aceste societati de gestiune colectiva reprezinta probabil elita OGC-urilor, fiind cu siguranta cele mai mari.

Dar oamenii in cauza au avut marea surpriza ca sumele pe care le-au primit sa fie mai mici decat cele primate de la UCMR-ADA, motiv de scandal si mare suparare.

Mergand pe urma banilor si sacrificand multi timp si nervi au aflat pana la urma cauzele. Pe scurt, la unele din societatile mari exista mai multe retineri decat la UCMR-ADA, atat ca si comision administrativ, cat si fond social-cultural (la GEMA exista si o retinere speciala pt pensie). Mai departe, sistemul de distributie ii avantajeaza pe autorii autohtoni, pentru ca nu se practica o distributie bazata 100% pe play-listuri care sa ocupe intreaga perioada raportata, ci se lucreaza prin sondaj, fiind luate anumite zile dintr-o luna, deci se lucreaza prin sondaj. Acest sistem a fost adoptat din cauza cantitatii foarte mare de informatii care trebuie prelucrate.

Din pacate, daca nu ai piese in mod constant exista riscul sa nu nimeresti acest periode de sondaj si ca atare sa nu primesti bani.

De asemenea acesti autori au facut greseala sa nu pastreze apartenenta la UCMR-ADA macar pentru teritoriul Romaniei, asa incat plateau un comision administrativ dublat in mod inutil si primeau banii colectati de UCMR-ADA in medie cam la 1 an de la distributia efectuata in Romania pentru membrii UCMR-ADA.

Iata ca nu intodeauna in Vest cainii alearga cu covrigi in coada :)

Piraterie pe internet – o posibila solutie

Descarcarea de muzica pe internet prin sistemul file-sharing este un fenomen de masa cu foarte putine sanse de schimbare atat din motive de comportament social, cat si din motive tehnice.
Pe de o parte este evident ca publicul doreste sa aiba muzica gratis (de fapt nu doar muzica, dar doresc sa ma refer doar la muzica aici), iar cand marea majoritatea a celor care au acces la net nu doresc sa plateasca este evident ca nu pot lua masuri penale impotriva tuturor.
Pe de alta parte este iarasi evident ca care care pirateaza sunt mereu cu cativa pasi in fata caselor de discuri, autoritatilor de stat, etc si asta este o tendinta care probabil se va accentua pe termen mediu sau lung.
O varianta ar fi campanii de educare, dar acestea au success doar in tari cu grad inalt de civilizatie si cu constinta civica, cum sunt tarile nordice de exemplu, desi nici ele nu sunt scutite de piraterie, tinand cont ca Pirate Bay a fost fondat in Suedia.
Cu siguranta intr-o tara ca Romania asa ceva ar fi treaba de 50-100 de ani si nu cred ca ar avea cineva rabdarea si fondurile sa investeasca in asa ceva.

Eu cred ca ar exista si o solutie mai simpla si mai usor de aplicat si anume un sistem gen copie privata. Am explicat cu alta ocazie foarte clar ce este copia privata: http://drepturideautor.blogspot.com/2010/04/copia-privata.html
Sistemul ar functiona in cazul internetului destul de simplu si anume printr-un mic supliment la abonamentul de internet, incheiat cu providerul, care ar fi responsabil cu colectarea si virarea sumelor la OGC-uri, care ar plati mai departe sumele catre autori prin sistemul de fond comun http://drepturideautor.blogspot.com/2010/03/fondul-comun.html
Sigur, nu ar fi foarte cinstit fata de cei care deja cumpara muzica in mod legal de pe net, dar cred ca casele de discuri si publisherii pot gasi modalitati de recompensare a acestora (bilete gratuite sau reduse la concerte, etc) si nici fata de cei care nu descarca muzica de pe internet. Aici cred ca pot fi implementate mijloace de protectie tehnica (asa numitele TPM-uri) prin care sa fie facturat doar cel care descarca muzica si nu cel care foloseste netul doar pentru mail, de exemplu.
Este doar un embrion de idee si evident ca trebuie dezvoltata extensive ca sa poata functiona. De asemenea va trebui invinsa influenta si lobby-ul si influenta de care se bucura ISP-rile (internet service provideri, furnizorii de internet).
Vreau sa precizez inca o data ca aceast articol nu exprima pozitia oficiala a UCMR-ADA si ca este scrisa in nume personal de catre autor.

ORDU - o anomalie?

Probabil va intrebati daca n-am gresit si n-am scris cumva gresit ORDA. Nu, nu este o greseala, ORDU chiar exista, chiar daca probabil numai virtual.

ORDU inseamna Organizatia Romana pentru Drepturile Utilizatorilor si probabil nu este inregistrata la tribunal, pt ca pe situl lor nu poti gasi nici o informatie despre contact.

Daca va intrebati de ce le fac publicitate raspunsul este simplu. Aparatia lor este edificativa fata de atitudinea marelui public fata de drepturile de autor.

Dar ce vor cei de la ORDU? Nimic foarte important, doar ca legislatia la nivel national, european si mondial sa se schimbe asa incat furtul sa fie legiferat si sa poti utiliza muzica in mod liber, iar perioada de protectie sa fie redusa de la 70 de ani de la moartea autorului, la 10 ani. Mai exista si alte doleante pe situl lor dar sunt ori de genul vrem sa fie apa unda (controlul public al OGC-urilor) sau science fiction gen utilizarea de licente open office in invatamant in mod obligatoriu.

In mod normal ar trebui sa radem de astfel de initiative, daca ele nu ar fi aparut ca urmare a aparitiei miscarilor gen Pirate Party la nivel european si a atitudinii destul de ostile a Comisiei Europene fata de dreptul de autor si OGC-uri, ca sa nu mai vorbim de ofensiva la nivel mondial a utilizatorilor impotriva titularilor de drepturi de autor si a platii pentru utilizarea muzicii si a continutului protejat (programe, jocuri, filme, etc)

Din pacate la noi astfel de anomalii sunt promovate de oameni cu greutate in domeniul juridic al internetului gen Bogdan Manolea, iar autoritatile statului se vand pe un pumn de arginti la primul venit.

Din pacate viitorul pare sumbru.

Publishingul in Romania - partea a doua

La inceput am crezut doar ca label-urile autohtone nu stiu/nu vor sa faca publishing, dar apoi am fost neplacut surprins sa vad ca nici sublicentiatii majorilor (EMI si Universal) nu sunt cu mult mai breji. Chiar daca acum este mai usor sa obtii  drepturile de adaptare pentru o piesa din repertoriul lor, tot nu vedem o alta atitudine fata de autori, si o crestere semnificativa a veniturilor pentru titularii de drepturi care au semnat cu ei. Pana in acest moment principala activitate este incasarea la nivel local, a banilor care se colectati de UCMR-ADA pentru cataloagele lor.
In ceea ce priveste cooperarea lor cu OGC-urile, din cauza ca activitatea de casa de discuri este mai importanta decat cea de music publishing, au fost situatii grotesti, in care au incercat sa reduca tarife care probabil le afecta planurile de viitor ca si casa de discuri desi ca publisher ar fi castigat mai mult. Este cazul uneia din firmele de publishing mare de la noi, care a incercat sa intervina intr-un arbitraj care avea ca scop stabilirea tarifului pe drepturi de autor pe internet. Odata ce povestea a devenit publica, a avut ca rezultat un mare scandal international, cu efecte care se simt si azi.

Desi publisherii ar trebui teoretic sa fie in aceasi barca cu OGC-urile, avand aceleasi interese in mod normal, realitatea a aratat ca aceasta activitate este inca firava in Romania.

Plata contributii pentru drepturile de autor – III

Se pare ca guvernul a decis ca plata contributiei pentru drepturile de autor pentru sanatate si pensii sa nu se mai faca de catre persoanele fizice ci de catre persoanele juridice de unde provin acest drepturi de autor. In cazul compozitorilor si artistilor care sunt membri ai unuia sau mai multor OGC-uri acesta schimbare va insemna ca OGC-ul va face retinerea si o va achita catre Casa de Asigurari de Sanatate si Oficiul de Pensii. Pentru cei care sunt platiti prin drepturi de autor de catre angajatorii lor inseamna ca firma angajatoare este cea care va face retinerea si virarea sumelor catre stat.

Pana cand acest lucru se va intampla si OGC-urile s-au gandit la solutii in ajutorul membrilor lor. UCMR-ADA a amanat platile care erau programate in 25 iulie si 25 august pentru primele zile din sepetembrie, tocmai ca obligatia de plata a membrilor sa fie scadenta pana pe 20 octombrie, data pana la care se spera ca prezenta situatie sa se clarifice intr-un fel sau altul.

De asemenea se incearca efectuarea a unui numar mai mic de distributii catre membrii (pana acum se faceau plati in fiecare luna), trimestrial sau semestrial, tocmai ca membrii sa nu fie obligati sa mearga in fiecare luna sa depuna cele 3 formulare la 3 institutii diferite. Din pacate cadrul juridic (legea drepturilor de autor 8/1996) prevede ca un OGC nu poate tine drepturile banesti colectate mai mult de 3 luni de zile.

O sa va tin la curent cu evolutiile si solutiile adoptate.

Am revenit

Se mai termina o vara si lasam concediu, muntele si marea si ne apucam de munca. Dupa o pauza datorata activitatilor de vara revin in forta :).
In urmatoarea perioada, in afara de subiectele zile o sa mai cititi materiale despre urmatoarele subiecte:

• noile reglementari privind platile pentru veniturile realizate prin drepturi de autor
• noile modificari legislkative din domeniul drepturilor de autor
• un serial despre publishing in Romania care banuiesc ca imi va aduce si mai mult "prieteni" printre editorii romani :)
• activitatea organismelor de gestiune colectiva si a ORDA

Deci stati pe aproape ;)

ORDA - relatia cu OGC-urile

Relatia ORDA cu organismele de gestiune colectiva a fost buna la inceput, pe vremea cand ORDA chiar se ocupa cu protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe. Trebuie sa recunoastem ca la inceput rolul ORDA a fost benefic, dand un plus de legitimitate OGC-urilor in fata utilizatorilor.

Situatia s-a schimbat odata cu cresterea fulminanta a colectarilor, mai ales ale UCMR-ADA, dar si CREDIDAM, ORDA incepand sa favorizeze din ce in ce mai mult utilizatorii, odata ce miza era din ce in ce mai mare.

ORDA a furnizat mai mereu acte in sprijinul utilizatorilor, cum ar fi de exemplu sprijinul acordat producatorilor de fonograme care nu-si platesc drepturile de autor pt productiile proprii. Concret, a existat un caz cu un mare producator care avea restante mari, iar firesc UCMR-ADA i-a refuzat acordarea de noi licente pana la achitarea restantelor. Acel producator s-a adresat ORDA, care a obligat UCMR-ADA s-a acorde licente indiferent de situatia platilor restante, sub sanctiunea retragerii licentei de functionare. Motivarea ORDA a fost ca nu are relevanta faptul ca au restante, OGC-ul fiind obligatsa acorde licente in orice conditii, iar pentru restante se poate adresa justitiei. Fara cuvinte!

Una din atributiile importante a ORDA este si controlul anual exercitat asupra OGC-urilor. Este bine sa existe (inca) un control extern, cu conditia ca acest control sa se desfasoare in mod transparent si echitabil si sa nu stanjeneasca activitatea societatii. Noul director geneal al ORDA tocmai a incheiat un control la CREDIDAM, care dura cam de 13 luni. Nu va inchipuiti ca se faceau prea multe in ultimele luni, doar ca acel control nu era finalizat, cei de la CREDIDAM putand sa se astepte zilnic la vizite neopinate si solicitari de tot felul. Eu am asistat la cel de la UCMR-ADA, soldat cu o decizie de sanctionare a societatii prompt anulata de instanta. Care a fost marea descoperire a ORDA la UCMR-ADA? S-a descoperit ca statutul nu era conform cu legea drepturilor de autor. Acelasi statut care cu cateva luni inainte primea avizul de legalitate al ORDA!

De fapt miza e alta, si v-am spus in episodul precedent care a fost intentia fostei conduceri a ORDA.

Vreau sa subliniez ca nu am nimic cu noul director al ORDA, d-ul Robert Bucur, si sper ca el sa schimbe radical fata ORDA si sa indreptate activitatea spre sprijinirea drepturilor si a titularilor si spre combaterea pirateriei.

ORDA - de ce e nevoie o schimbare - partea a doua

Probabil ati remarcat ca la atributiile ORDA este trecuta si: - activitatea de gestiune colectiva. Nu este nici o greseala, ORDA doreste (sau cel putin sub vechea conducere a dorit, intrucat intentiile d-lui Robert Bucur sunt neclare la momentul acesta) sa distruga OGC-urile si sa preia distribuirea sumelor colectate, dupa criterii pe care vi le puteti imagina si cu eficienta si cinstea dovedita déjà de statul roman in administrarea banilor publici. Iata textul de cateva randuri care ar distruge sistemul actual, ascuns in OUG 43/2010, care se refera la simplificarea unor procedure (sic):

Art. III

Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 657 din 18 septembrie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu urmatorul cuprins:

"Art. 3^1

(1) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor administreaza sistemul informatic national privind evidenta si simplificarea platii drepturilor de autor si a drepturilor conexe de catre utilizatori si a repartitiei remuneratiilor colectate de organismele de gestiune colectiva in cadrul proiectului e-guvernare.

(2) Normele metodologice privind crearea si functionarea evidentei nationale prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Costurile de realizare a acestei evidente nationale sunt suportate de organismele de gestiune colectiva beneficiare ale remuneratiilor datorate de utilizatori."

Mai pe romaneste ORDA preia toate bazele de date si va pune la punct un sistem de repartizare, dupa criterii doar de ei stiute. Evident ca acest lucru este nelegal, neconstitutional si impotriva prevederilor unor conventii la care Romania este parte, un abuz de drept fara precedent la nivel mondial, demn de o tara gen Zimbawe.

Nu mai e nevoie sa fie spus ca ORDA n-a consultat pe nimeni si aceasta modificare foarte importanta a cadrului legal n-a fost dezbatuta cu cei afectati, pur si simplu ne-am trezit cu ea in Monitorul Oficial intr-o buna dimineata.

ORDA nu a tinut seama nici ca nationalizeaza de fapt bunuri apartinand unor entitati straine (in speta CISAC si OGC-urile straine), care nici macar nu se gasesc in Romania, ca sa fie pasibile de a fi reglementate de legea romana, si anume bazele de date internationale privind operele muzicale si titularii de drepturi aferenti. De ce ORDA nu a tinut cont de aspectul acesta? Pentru ca banii nu trebuie sa mearga, in viziunea unor de acolo, la titularii indreptatiti, ci in anume buzunare. Nici nu e nevoie ca schema aceasta sa dureze prea mult, 1 an ar insemna un tun de 60-70 milioane de Euro, care cred ei ca merita riscul. Cum ar face lucrul acesta? Simplu, utilizand un program ca acela caruia ORDA ii facea reclama pe fostul site pe prima pagina si care avea o baza de date redicil de mica fata de ceea ce se difuza.

Va urma

ORDA - de ce e nevoie o schimbare

Poate va intrebati de ce le-a casunat la toti (Guvern, OGC-uri, autori, utilizatori) de multa lume vrea desfintarea ORDA. Voi posta aici cateva din multele motive pentru desfintarea sau cel putin reorganizarea ORDA.

In primul rand ORDA a fost infintat cu o sarcina clara, de care s-a achitat destul de sumar si anume de a pune la punct cadrul de functionare al legii drepturilor de autor, legea 8/1996. Odata ce aceasta sarcina ar fi fost terminate, in mod normal ORDA ar trebui sa-si retsranga activitatea sis a fie transformata intr-un department al Ministerului Culturii, asa cum este practica europeana.
Daca va intrebati cum e in Europa lucrurile stau simplu. Sarcinile pentru care ORDA foloseste cam 100 de oameni si vreo 3-4 milioane de Euro din bugetul statului sunt infaptuite mult mai bine si mai rapid de departamante din cadrul Ministerului Culturii de 5-10 angajati, care au in principal sarcina de a controla legalitatea functionarii OGC-urilor. De piraterie se ocupa in principal politia si asociatiile utilizatorilor/OGC-urile. Iarasi mult mai eficient ca in Romania.
In alte tari (mai putine) de reglementarea domeniului se ocupa un department din cadrul oficiului pentru inventii si marci national (cum e OSIM la noi).
Exista doar 2 tari in care exista entitati similare ORDA, ambele cu “mare” traditie in domeniul protectiei drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania :)).

Dar ce atributii are ORDA mai exact?. Daca ne uitam pe situl lor o sa vedem urmatoarele:
- activitatea de reglementare in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;
- activitatea registrelor nationale;
- activitatea de gestiune colectiva;
- activitatea de constatare si expertiza tehnico-stiintifica;
- activitatea de reprezentare internationala;
- activitatea de informare si instruire.
Deci ORDA practic emite hartii si directive pentru OGC-uri si tine niste registre, care sunt majoritatea redundante, intrucat exista si la OGC-uri.

Va urma

Kelemen: ORDA trebuie restructurata si facuta mai eficienta, nu desfiintata pentru ca vor OGC-urile

Ministrul Culturii Kelemen Hunor a declarat, marti, pentru MEDIAFAX, privind solicitarile UCMR-ADA si CREDIDAM de desfiintare a ORDA, ca oficiul trebuie, într-adevar, sa fie restructurat, facut mai eficient, dar nu trebuie desfiintat pentru ca asa cer aceste organisme de gestiune colectiva (OGC).

Kelemen Hunor a declarat, luni, ca restructurarile pe care urmeaza sa le faca Ministerul Culturii, în cadrul planului de restructurare al Guvernului, vizeaza, printre altele, si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) si Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) au trimis o scrisoare ministrului Culturii, pe 4 mai, dar si presedintelui Traian Basescu si premierului Emil Boc, pe 29 aprilie, în care cer desfiintarea ORDA ca agentie guvernamentala, în conditiile în care autoritatile vorbesc despre reducerea numarului acestor agentii si a cheltuielilor bugetare. Cele doua OGC-uri argumenteaza ca "ORDA a fost înfiintata în 1996 cu un mandat temporar, pentru a asigura implementarea rapida a dispozitiilor Legii nr. 8/1996? privind drepturile de autor si conexe", iar "un deceniu si jumatate mai târziu, competentele ORDA au crescut alarmant si, odata cu acestea, sumele cheltuite din bugetul de stat", se arata într-un comunicat remis luni MEDIAFAX.

De asemenea, UCMR-ADA si CREDIDAM spun ca "la ORDA lucreaza aproape 100 de persoane, cu toate ca organismele similare din spatiul european au undeva între 10 - 30 de angajati", ca "agentia primeste anual de la bugetul României 1.500.000 de euro, la care se adauga venituri proprii din cele peste 70 de taxe (tarife) prevazute în H.G. nr. 1086/2008, de pâna la 1.000 de lei fiecare" si ca "ORDA a avut înca de la început un statut neclar", aflându-se în subordinea Guvernului României, fiind în acelasi timp coordonata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National (MCPN).

Contactat de MEDIAFAX, ministrul Kelemen Hunor a precizat mai întâi ca UCMR-ADA si CREDIDAM sunt "în razboi, si nu între ghilimele, cu ORDA", iar el nu doreste sa se situeze nici de o parte, nici de alta.

"Nu trebuie desfiintata ORDA ca asa doreste Stefan Gheorghiu (directorul CREDIDAM, n.r.) si Adrian Iorgulescu (presedintele UCMR-ADA, n.r.). Trebuie restructurata, facuta mai eficienta, mai transparenta", a spus Kelemen, precizând ca "si OGC-urile trebuie sa înteleaga ca nu sunt stapânii drepturilor de autor". "Si ei trebuie sa fie echilibrati, sa faca platile (...). Avem si plângeri fata de cum functioneaza unele OGC-uri", a adaugat Kelemen.

Ministrul a oferit o serie de precizari si privind Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 43/2010, denuntata de reprezentantii OGC-urilor, prezenti la o conferinta de presa care a avut loc la ORDA pe 3 iunie, pentru ca ar duce la "etatizarea drepturilor de autor", printr-o prevedere potrivit careia ORDA va administra un "sistem informatic national" privind evidenta platii drepturilor de autor si a repartitiei sumelor aferente.

"Nimeni nu vrea sa ia atributiile OGC-urilor si sa repartizeze banii în locul lor. Nimeni nu vrea sa nationalizeze OGC-urile, asa cum s-a spus", a declarat Kelemen Hunor, precizând totodata ca aceasta baza de date nationala este, în opinia sa, "foarte bine gândita" pentru transparenta. Proiectul a fost gândit în urma unei întelegeri de anul trecut cu Uniunea Europeana, vizând simplificarea si transparentizarea procedurilor administrative.

Potrivit reprezentantilor OGC-urilor prezenti la conferinta de la ORDA din 3 iunie, printre care s-au numarat Ana Achim, directorul UCMR-ADA, Stefan Gheorghiu, directorul CREDIDAM, Dan Popi, reprezentantul UPFR, aceasta initiativa, sustinuta de ORDA, ar duce la "etatizarea drepturilor de autor" si la desfiintarea OGC-urilor sau transformarea lor în "simple ghisee" de unde titularii de drepturi sa încaseze sumele la care au dreptul, a caror repartitie sa fie facuta de ORDA.

OGC-urile sunt asociatii de drept privat ale titularilor de drepturi, gestiunea drepturilor de autor fiind de drept privat, a atras atunci atentia Stefan Gheorghiu. "Noi nu avem cunostinta în vreo tara din lume sa existe un asemenea abuz asupra unor organizatii de drept privat. (...) Nicaieri în lume nu exista o centralizare la stat a unei baze de date a titularilor de drepturi", a spus directorul CREDIDAM.

La rândul sau, Ana Achim a explicat ca nu i se poate cere sa puna la dispozitia ORDA baza de date a UCMR-ADA si în plus pe cheltuiala OGC-ului. UCMR-ADA gestioneaza si drepturile unor autori straini, pe care nu îi are într-o baza de date proprie, ci are acces la o baza de date internationala, iar aceasta "nu poate fi confiscata de statul român". "Conventii internationale semnate de România ar fi încalcate", a subliniat atunci Gheorghiu.

Ana Achim a mai declarat ca nici în vremea comunismului, când UCMR-ADA se ocupa de gestiunea drepturilor de autor, nu era exercitat un astfel de control de stat.

De asemenea, reprezentantii OGC-urilor au atras atentia ca ORDA îsi depaseste atributiile pentru care a fost constituit, si anume sa verifice activitatea OGC-urilor si sa vegheze la respectarea drepturilor de autor.

Pe de alta parte, directorul ORDA, Robert Bucur, numit în functie pe 18 mai, a spus în conferinta ca "în mod sigur ORDA va exista în continuare, pentru ca trebuie ca statul sa controleze repartizarea corecta" a sumelor din drepturi de autor. Bucur a mai precizat ca ORDA nu are doar atributii de verificare a OGC-urilor, ci gestioneaza si cinci registre nationale (Registrul National al Fonogramelor, Registrul National al Videogramelor etc.) si face constatari în cazul încalcarii drepturilor de autor ce pot servi în litigii.

Bucur a dat asigurari privind transparenta activitatii ORDA sub conducerea sa si privind sprijinul pe care institutia îl va acorda OGC-urilor, pentru ca interesele acestora sa se intersecteze, iar în final titularii de drepturi sa îsi primeasca banii.

Noul director al ORDA a mai anuntat ca a dispus încheierea unor controale prelungite la unele OGC-uri, printre care CREDIDAM, care durau de circa un an, când, în mod normal, controalele ORDA ar trebui sa dureze o luna.

ORDA - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - a fost înfiintat prin Legea 8/1996, art. 137, si îsi desfasoara activitatea în domeniul proprietatii intelectuale, în materia drepturilor de autor si drepturilor conexe, organ de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, fiind autoritate unica de reglementare, evidenta prin registre nationale, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica în domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe. Oficiul este coordonat de ministrul Culturii. UCMR-ADA - Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România-Asociatia pentru Drepturi de Autor - este unic organism de gestiune colectiva în România acreditat sa gestioneze drepturile de autor în domeniul muzical, potrivit Deciziei ORDA nr.3/1997, functionând dupa modelul societatilor de gestiune colectiva din celelalte tari europene.

Va fi desfintata ORDA?

Sunt semne ca Guvernul se gandeste serios sa desfinteze ORDA.
 

In sensul acesta vine declaratia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor de azi:

"Restructurari substantiale" ar urma, in schimb, să fie facute la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), a spus ministrul."

Aceasta declaratie vine dupa cererea imperativa a presedintelui Basescu care a cerut, duminica, Executivului să desfiinteze agentţiile care nu au corespondent în UE.

In acest sens ORDA ar urma sa fie transformata in departament la Ministerul Culturii si o mare parte din personal (care cam taie frunza la caini si/sau fac operatiuni redundante).

Structuri gen ORDA exista in Europa doar in 2 tari cu "mare" traditie in protejarea drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania. In restul Europei atributiile ORDA sunt exercitate de un departament de 2-10 persoane in cadrul MInisterului Culturii, care se ocupa cu supervizarea OGC-urilor. Toate operatiunile pe care acum ORDA le indeplineste cu mare cheltuiala de resurse si in mod ineficient sunt executate in Europa direct de organismele de gestiune colectiva (OGC-uri).

Va reamintesc ca ORDA are peste 70 de angajati si s-a facut remarcata doar in nmod negativ sub vechea conducere, prin consumul unor sume semnificative la buget, fara rezultate concrete, dar in schimb cu o multime de scandaluri, nemultumind pe toti actorii din domeniul drepturilor de autor.

Directorul General al ORDA a fost demis!

Rodica Pârvu a fost eliberata din functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), in locul sau fiind numit Robert Bucur - fost consilier juridic superior la ORDA -, prin doua decizii ale premierului Emil Boc, publicate marti in Monitorul Oficial.


        Rodica Pârvu a fost la conducerea ORDA - o institutie din subordinea Ministerului Culturii - din anul 1998, fiind numita initial director interimar, dupa care, din 2000, director general. In martie 2006, Rodica Pârvu a fost reconfirmata in functia de director general al ORDA, printr-o decizie a premierului de atunci, Calin Popescu Tariceanu.
        Robert Bucur a fost anterior consilier juridic superior la ORDA. El a declarat pentru MEDIAFAX ca lucreaza in ORDA din 1998 si nu este membru al PDL. "Probabil competentele mele au stat la baza numirii mele", a spus Robert Bucur, precizând ca vrea sa aduca "un suflu nou" la ORDA.
        Totodata, el isi propune sa stinga conflictele cu organismele de gestiune colectiva. "In primul rând, vreau sa fie armonie intre utilizatori si organismele de gestiune colectiva (OGC), iar banii colectati de catre ogc-uri sa ajunga la cei care ii merita. Exista suspiciuni ca au existat sincope in impartirea acestor bani. Vreau sa readuc institutia acolo unde era acum cativa ani, când era credibila", a explicat Bucur.
        Robert Bucur a mai spus ca Rodica Pârvu a acceptat sa fie din nou director al Directiei Relatii Internationale din cadrul ORDA, functie suspendata in perioada in care aceasta a fost director general al Oficiului.
        De cealalta parte, Rodica Pârvu a confirmat faptul ca a acceptat sa preia functia de director al Directiei Relatii Internationale la ORDA, precizând, insa, ca nici Guvernul si nici Ministerul Culturii nu au informat-o care sunt motivele pentru care a fost eliberata din pozitia de director general al Oficiului.



In ultimii ani ORDA a inceput o adevarata ofensiva impotriva drepturilor de autor, si in sprijinul utilizatorilor, totul culminand cu intentia de a desfinta OGC-urile, concretizata prin OUG 43/2010, prin care se incearca nationalizarea drepturilor de autor.

Explicatii

Pentru cine a fost interesat sa priveasca mai atent graficele postate anterior si a citit raportul anul UCMR-ADA pentru anul 2009, se pot observa cateva lucruri interesante. Sa le luam pe rand:
-    din banii colectati de UCMR-ADA, 27,61% sunt bani datorati celorlalte OGC-uri pentru retransmisie prin cablu, UCMR-ADA fiind colector unic pe cablu. In lei asta inseamna 26 de milioane RON;
-    membrii romani (persoane fizice) ai UCMR-ADA au luat 17,22% din banii distribuiti in 2009;
-    publisherii inregistrati la UCMR-ADA, romani si subpublisherii straini prezenti in Romania (EMI, Universal, etc) au luat 13,83% din banii distribuiti in 2009;
-    felia cea mai mare a mers la autorii straini, prin contractele de reprezentare reciproca cu alte OGC-uri similare, respectiv 45,89% din banii distribuiti in 2009;
-    autorii tineri, care sunr majoritari pe radiourile private iau foarte putin, 4,78% din banii distribuiti de UCMR-ADA
-    de la radioul public se colecteaza si se distribuie mai multi bani decat de la toate radiourile private la un loc, 5,29%
Poate ciferele acestea o sa lamureasca pe multi care cred ca se fura la UCMR-ADA. Din pacate muzica romaneasca nu este foarte folosita acolo unde sunt banii cei mai multi (TV public si privat, cablu, radio public). Acolo, mai ales in televiziune, majoritar este repertoriul strain. Aceasta este o explicatie sumara petru faptul ca aproape jumatate din bani merg la straini!

Cum se stabileste un tarif

Daca ati avut curiozitatea sa va uitati la tarifele de pe site-ul unui OGC, sa zicem UCMR-ADA, poate v-ati intrebat cum se stabileste un tarif. Suprinzator sau nu, tariful nu este stabilit de stat, de ORDA sau de cineva din afara. Tariful este stabilit prin negociere intre autori, prin OGC-ul (organismul de gestiune colectiva) care ii reprezinta si utilizatori, reprezentati atat de asociatiile patronale cat si de cei mai mari utilizatori din acea categorie.
Toata procedura este descrisa amanuntit in legea dreptului de autor, legea 8/1996 cu toate modificarile ulterioare, dar voi incerca sa redau aici o varianta mai pe intelesul fiecaruia.
Ca sa obtina un tarif, un OGC trebuie sa adreseze ORDA o cerere de deschidere a procedurii de negociere, la care sa ataseze un proiect de metodologie (metodologia este documentul prin care se stabileste tariful, baza de calcul, procedura de autorizare, etc) si lista cu asociatiile utilizatorilor si a primilor 3 utilizatori, luati dupa cifra de afaceri in domeniu. Daca e vorba de televiziune si radio, automat participa si radioul si televiziunea publica.
ORDA apoi va emite decizia de incepere a negocierii, iar cele 2 parti au 30 de zile in care sa cada de acord asupra formei metodologiei, si mai ales asupra tarifului. De obicei nu se inteleg si trebuie declansata procedura de arbitraj.
Daca se inteleg, metodologia adoptata va fi publicata de ORDA in Monitorul Oficial si capata putere de lege, urmand a fi aplicata la toti utilizatorii din domeniu, indiferent daca au participat la negociere sau nu.
Daca nu se inteleg in termenul de 30 de zile, urmeaza sa informeze ORDA care va intia procedura de arbitraj. In acest scop exista un corp de arbitri pe langa ORDA, numiti prin Hotarare de Guvern, compus din specialisti in drept (avocati, profesori universitari, juristi).
ORDA va numi 5 arbitri titulari si 3 supleanti, care primesc un onorariu destul de maricel, si care au la dispozitie 30 de zile ca sa depuna la ORDA forma finala a metodologiei.
In timpul asta se desfasoara un fel de proces accelerat, se aduc si se combat probe (acte, practica internationala, studii, etc), se tin pledoarii, iar la final arbitrii delibereaza si depun la ORDA metodologia care urmeaza a fi publicata in Monitorul Oficial, dupa care va intra in vigoare.
Impotriva deciziei arbitrilor este o singura cale de atac, si anume se poate face apel la Curtea de Apel Bucuresti, a carei sentinta este definitiva.
Arbitrii si Curtea de Apel sunt capabili de surprize mari, atat negative cat si pozitive, nu de multe ori deciziile lor nemultmind ambele parti.
Toate tarifele pe care le vedeti afisate pe site-urile OGC-urilor au fost stabilite in felul asta, iar daca unele din organismele de gestiune colectiva nu au un tarif, sa zicem pe internet, este din cauza ca nu au urmat pana la capat procedura descrisa mai sus.