Toata povestea cu plata contributiei pentru drepturile de autor demonstreaza inca o data cat de incompetent este statul ca administrator si cum poate birocratia sa distruga orice idee.
S-a pornit de la faptul de necontestat ca plata prin drepturi de autor devenise o forma mascata de evaziune, dar in loc sa se loveasca in cei care calcau pe bec (adica firmele) statul a ales sa ia de gat victimele, adica oamenii care fusesera obligati sa accepte plata prin drepturi de autor, dar si pe adevaratii creatori de drepturi de autor, artisti, compozitori, regizori, actori, etc, + PFA-urile (personae fizice autorizate), care au cazut victime intr-un razboi care nu-i priveste.
Exista o solutie mult mai simpla ca sa se atinga adeveratul scop al acestei ofensive, care avea ca scop reducerea unei forme de evaziune. Nu era nevoie de de toata harababura si haosul create din cauza ca masurile luat au fost gandite cu partea dorsala, fara a avea o infrastructura sau macar niste reguli clare.
Tot cear fi trebuit sa faca statul ar fi sa ia la puricat contractele de drepturi de autor prin care erau platiti intregi categorii de oameni care in mod normal nu au cum sa produca drepturi de autor (soferi, secretare, contabili, functionari de toate tipurile, toti cei care nu sunt creativi din publicitate, etc). Ar fi ramas doar artistii, ziaristii, creativii din publicitate, scriitori, etc, a caror munca chiar este purtatoare de drepturi de autor.
Ca sa fie valid, orice contract de cesiune de drepturi de autor trebuie sa prevada expres operele care fac obiectul cesiunii. Mai pe romanesti ca sa vinzi ceva, acel lucru trebuie sa exista, ori contractele de drepturi de autor in culpa nu au in spate nici un fel de opera purtatoare de drepturi de autor. In lipsa drepturilor de autor care nu exista, pentru ca un sofer nu produce nici un fel de drepturi de autor ca urmare a muncii lui, toate acele contracte sunt nule de drept.
Mai ramanea ca statul sa acorde o perioada de gratie de 2 saptamani in care poti sa intri in legalitate fara sa platesti penalitati si amenzi si apoi sa se puna cu controale dure pe toate firmele care platesc prin drepturi de autor si sa imparta amenzi babane. Sunt sigur ca multe ar prefera sa intre in legalitate in perioada de gratie si statul ar incasa fara mari eforturi si fara sa streseze sute de mii de oameni degeaba.
Aceasta este o solutie simpla si eficienta, care nu necesita zeci de acte juridice care sa se bata cap in cap, si putea fi implementata pe baza legislatiei deja existenta.
Mai are rost sa intreb de ce nu a fost pusa in practica?