duminică, 28 noiembrie 2010

Textul legii privind promovarea muzicii romanesti

Dupa cateva sapaturi am reusit sa gasesc pe situl Camerei Deputatilor textul propunerii legislative de care am tot vorbit. Il postez mai jos ca sa putem comenta mai la obiect:


PROIECT

LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.504/2002


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Legea audiovizualului nr.504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul l1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"(31) In sensul prezentei legi, prin opere româneşti se înţelege operele al căror autor este cetăţean român sau, în cazul operelor comune sau colective, care au cel puţin un autor cetăţean român."

2. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu următorul cuprins:
"Art.221. - (1) Radiodifuzorii aflaţi în jurisdicţia României au obligaţia să rezerve operelor muzicale româneşti o proporţie de cel puţin 40% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping."
(2) Prevederile alin.(l) se aplică şi în intervalul orar 18,00-22,00 în cazul serviciilor de programe de televiziune, şi în intervalul orar 6,00-14,00 în cazul serviciilor de programe de radiodifuziune sonoră.
(3) Consiliul va urmări respectarea şi aplicarea prevederilor alin.(l) şi (2), stabilind prin decizii şi monitorizând mecanismele complete ale măsurilor de implementare. "

3. La articolul 91, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art.91. - (1) Constituie contravenţie nerespectarea de către furnizorii sau distribuitorii de servicii a dispoziţiilor prezentei legi prevăzute la art.22 alin.(l), art.221 alin.(l) şi (2), art.24 alin.(l) şi (2), art.261 alin.(l), art.31 alin.(l), (3), (4) şi (5), art.391 şi art.48, precum şi ale deciziilor având caracter normativ emise de Consiliu."

Art II. - Legea audiovizualului nr.504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.


Această lege a fost adoptată de Parlametnul României cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin.(l) din Constituţia României, republicată.

vineri, 12 noiembrie 2010

Legea privind 40% muzica romaneasca - ce aduce nou

Ce va aduce nou legea aceasta daca va fi adoptata?

Nu va insemna o crestere a sumelor platite de radiouri si televiziuni (entitatile care vor cadea sub incidenta legii), orice eventuala crestere sau scadere a sumelor platite de radiodifuzori urmand sa aiba alte cauze.
Pentru autorii si titulari de drepturi romani va aduce mai multi bani. La momentul acest cam in fiecare an 60-70% din sume iau drumul strainatatii, din cauza ca radiodifuzorii, si mai ales televizunile, utilzeaza foarte multa muzica straine.
Radiourile nu vor avea in general mari probleme, pentru ca cele mai multe deja folosesc multa muzica romaneasca. Probleme vor avea cele axate pe pop-rock unde oferta romaneasca este destul de subtire. Dar nu de aici vin cei mai multi bani, ci de la televiziuni.
In ceea ce priveste drepturile de autor televizunile produc cei mai multi bani. Pe playlisturile de la televiziuni se impart si banii din cablu si o parte din fondul comun. Asta pe langa banii proveniti direct de la televizuni, care sunt oricum destul de multi.
Televeziunile utilizeaza foarte multa muzica straina peentru ca marea majoritate a filmelor sunt straine, si exista de asemenea si reclame venite de afara, promo-uri, semnale, etc.
Daca in ceea ce priveste filmele nu prea exista solutii, in ceea ce priveste reclamele, televiziunile vor fi obligate sa difuzeze reclame continand muzica romaneasca. De aici vor aparea multe oportunitati pentru creatorii romani si pentru publisherii care au muzica romaneasca in repertoriu.
Deocamdata e prematur sa speculam cum va arata legea si despre alte efecte, intrucat probabil in Senat va mai fi modificata. Este interesant de vazut si cum va fi pusa in aplicare. In Vest au fost instituite amenzi foarte mari, care au "convins" radiodifuzorii sa respecte prevederile legii.
Ramane de vazut cand isi vor face timp domnii senatori pentru a discuta legea si ce modificari ii vor aduce, pentru ca ma astept si ca lobbyul televiziunilor sa fie foarte activ.
Traim timpuri interesante :)

marți, 9 noiembrie 2010

40% muzica romaneasca la radio - detalii

Asa cum am promis revin cu detalii despre legea adoptata azi tacit de Camera Deputatilor. O mare parte din detalii vin din Buletinul Informativ al UCMR-ADA, a carui continut o sa-l reproduc mai jos.

Dar ce este adoptarea tacita? Cand un proiect de lege intra in procedura de adoptare si nu este dezbatut de prima camera decizionala (deputatii in cazul nostru) intr-o perioada de timp, 3 luni parca, este considerat a fi adoptat tacit in forma propusa, trecand la camera decizionala (Senatul in cazul nostru). Deci sa nu ne bucuram prematur, pentru ca dezbaterile abia au inceput si in Senat nu va trece la fel de usor. Deocamdata am beneficiat de pe urma blocajului institutional din Parlament, ca urmare a conflictului pricinuit de presupusa frauda de la legea pensiilor.


Iata comunicatul UCMR-ADA:

Legea privind promovarea valorilor cultural-artistice românești (40% opere muzicale românești la Radio și TV)

Vă informez că astăzi, Camera Deputaţilor a adoptat tacit, o propunere legislativă care prevede obligaţia posturilor de Radio și TV din România de a rezerva operelor muzicale româneşti cel puțin 40% din timpul de difuzare. În mod normal, proiectul ar fi trebuit dezbătut și adoptat până în data de 3 noiembrie. Deoarece termenul a fost depășit, s-a considerat adoptat în mod tacit.
Propunerea legislativă este extrem de importantă deoarece modifică Legea audiovizualului. Initiatorii legii au fost parlamentarii Raluca Turcan, Brânduşa Novac (PDL), Victor Socaciu, Mădălin Voicu (PSD) şi Cristian Ţopescu (PNL), adică politicieni din tot spectrul politic.
Ce spune proiectul
Proiectul stipulează că posturile de Radio și TV aflate sub jurisdicţia României au obligaţia să rezerve operelor muzicale româneşti cel puţin 40% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping. Prevederea se aplică şi în intervalul orar de 18.00 - 22.00 în cazul serviciilor programelor de televiziune şi în intervalul orar 6.00 - 14.00 în cazul serviciilor programelor de radiodifuziune sonoră.
Cine sunt inițiatorii
În ultimii ani au existat mai multe proiecte de acest tip, însă forma adoptată de Camera Deputaților aparține conducerii executive UCMR-ADA. În ultimele luni, numeroși membri ai UCMR-ADA, printre care Mihai Pocorschi și Radu Fornea, s-au implicat în susținerea proiectului. Trebuie amintit și Costi Ioniță, cel care a susțșinut un proiect similar în urmă cu câțiva ani. Cei care primesc buletine informative de la începutul acestui an știu că acest proiect legislativ a fost o preocupare constantă a conducerii UCMR-ADA.
Următorul pas este votarea proiectului în plenul Senatului, cameră decizională la acest proiect.

Obligativitatea radiodifuzorilor ca 40% din timp sa difuzeze opere muzicale romanesti, adoptata tacit

Camera Deputatilor a adoptat tacit, marti, o propunere legislativa care prevede obligatia radiodifuzorilor din Romania de a rezerva operelor muzicale romanesti 40% din timpul de difuzare, informeaza Mediafax.

Aceasta propunere legislativa modifica Legea audiovizualului si a fost initiata de parlamentarii Raluca Turcan, Brandusa Novac (PDL), Victor Socaciu, Madalin Voicu (PSD) si Cristian Topescu (PNL).

Proiectul stipuleaza ca radifuzorii aflati sub jurisdictia Romaniei au obligatia sa rezerve operelor muzicale romanesti de cel putin 40% din timpul de difuzare, cu exceptia timpului consacrat informatiilor, manifestarilor sportive, jocurilor, publicitatii, precum si serviciilor de teletext si teleshopping. Acest lucru se aplica si in intervalul orar de 18.00 - 22.00 in cazul serviciilor programelor de televiziune si in intervalul orar 6.00 - 14.00 in cazul serviciilor programelor de radiodifuziune sonora.

Termenul de dezbatere si adoptare de 3 noiembrie a fost depasit si initiativa se considera adoptata tacit.

Senatul este camera decizionala la acest proiect.

O sa revin cu mai multe amanunte

luni, 8 noiembrie 2010

Intoarcerea acasa


In ultimul an multi compozitori care semnasera cu alte OGC-uri straine se intorc la UCMR-ADA nemultumititi de banii pe care i-au primit de la aceste OGC-uri.

In ultimii ani au fost un numar (cateva zeci) de compozitori care au plecat de la UCMR-ADA si au devenit membrii la GEMA (Germania) PRS for Music (Marea Britanie) SACEM (Franta) sau la cele americane (ASCAP si BMI mai ales). Aceste societati de gestiune colectiva reprezinta probabil elita OGC-urilor, fiind cu siguranta cele mai mari.
Dar oamenii in cauza au avut marea surpriza ca sumele pe care le-au primit sa fie mai mici decat cele primate de la UCMR-ADA, motiv de scandal si mare suparare.
Mergand pe urma banilor si sacrificand multi timp si nervi au aflat pana la urma cauzele. Pe scurt, la unele din societatile mari exista mai multe retineri decat la UCMR-ADA, atat ca si comision administrativ, cat si fond social-cultural (la GEMA exista si o retinere speciala pt pensie). Mai departe, sistemul de distributie ii avantajeaza pe autorii autohtoni, pentru ca nu se practica o distributie bazata 100% pe play-listuri care sa ocupe intreaga perioada raportata, ci se lucreaza prin sondaj, fiind luate anumite zile dintr-o luna, deci se lucreaza prin sondaj. Acest sistem a fost adoptat din cauza cantitatii foarte mare de informatii care trebuie prelucrate.
Din pacate, daca nu ai piese in mod constant exista riscul sa nu nimeresti acest periode de sondaj si ca atare sa nu primesti bani.
De asemenea acesti autori au facut greseala sa nu pastreze apartenenta la UCMR-ADA macar pentru teritoriul Romaniei, asa incat plateau un comision administrativ dublat in mod inutil si primeau banii colectati de UCMR-ADA in medie cam la 1 an de la distributia efectuata in Romania pentru membrii UCMR-ADA.
Iata ca nu intodeauna in Vest cainii alearga cu covrigi in coada :)

vineri, 5 noiembrie 2010

Piraterie pe internet – o posibila solutie

Descarcarea de muzica pe internet prin sistemul file-sharing este un fenomen de masa cu foarte putine sanse de schimbare atat din motive de comportament social, cat si din motive tehnice.
Pe de o parte este evident ca publicul doreste sa aiba muzica gratis (de fapt nu doar muzica, dar doresc sa ma refer doar la muzica aici), iar cand marea majoritatea a celor care au acces la net nu doresc sa plateasca este evident ca nu pot lua masuri penale impotriva tuturor.
Pe de alta parte este iarasi evident ca care care pirateaza sunt mereu cu cativa pasi in fata caselor de discuri, autoritatilor de stat, etc si asta este o tendinta care probabil se va accentua pe termen mediu sau lung.
O varianta ar fi campanii de educare, dar acestea au success doar in tari cu grad inalt de civilizatie si cu constinta civica, cum sunt tarile nordice de exemplu, desi nici ele nu sunt scutite de piraterie, tinand cont ca Pirate Bay a fost fondat in Suedia.
Cu siguranta intr-o tara ca Romania asa ceva ar fi treaba de 50-100 de ani si nu cred ca ar avea cineva rabdarea si fondurile sa investeasca in asa ceva.

Eu cred ca ar exista si o solutie mai simpla si mai usor de aplicat si anume un sistem gen copie privata. Am explicat cu alta ocazie foarte clar ce este copia privata: http://drepturideautor.blogspot.com/2010/04/copia-privata.html
Sistemul ar functiona in cazul internetului destul de simplu si anume printr-un mic supliment la abonamentul de internet, incheiat cu providerul, care ar fi responsabil cu colectarea si virarea sumelor la OGC-uri, care ar plati mai departe sumele catre autori prin sistemul de fond comun http://drepturideautor.blogspot.com/2010/03/fondul-comun.html
Sigur, nu ar fi foarte cinstit fata de cei care deja cumpara muzica in mod legal de pe net, dar cred ca casele de discuri si publisherii pot gasi modalitati de recompensare a acestora (bilete gratuite sau reduse la concerte, etc) si nici fata de cei care nu descarca muzica de pe internet. Aici cred ca pot fi implementate mijloace de protectie tehnica (asa numitele TPM-uri) prin care sa fie facturat doar cel care descarca muzica si nu cel care foloseste netul doar pentru mail, de exemplu.
Este doar un embrion de idee si evident ca trebuie dezvoltata extensive ca sa poata functiona. De asemenea va trebui invinsa influenta si lobby-ul si influenta de care se bucura ISP-rile (internet service provideri, furnizorii de internet).
Vreau sa precizez inca o data ca aceast articol nu exprima pozitia oficiala a UCMR-ADA si ca este scrisa in nume personal de catre autor.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Google in Romania

Din noiembrie 2010, Google va avea prezenta oficiala in Romania. Dupa lansarea a peste 10 produse
localizate pentru utilizatorii romani si a serviciilor de publicitate pentru companii, inclusiv AdWords si AdSense,
Google deschide un birou de afaceri in Bucuresti, coordonat de o echipa locala condusa de Dan Bulucea (foto), fost business si marketing director la Microsoft Romania.

Biroul din Bucuresti, condus de Dan Bulucea, va fi responsabil pentru dezvoltarea afacerilor si implementarea strategiei Google in Romania,
stabilirea unor relatii de afaceri cu partenerii romani,comunicarea catre companiile locale a beneficiilor prezentei online si vanzarile directe
de publicitate.

Google a fost pana acum prezent in Romania cu produse localizate pentru utilizatorii romani, in primul rand motorul de cautare Google.ro,
 precum si Google Maps, Google Places, Google Apps, Google Translate si altele.
Care este legatura cu drepturile de autor? Foarte simplu: Youtube
Dupa cum probabil stiti Youtube a fost cumparat de Google in 2006 si de atunci opereaza ca o subsidiara Google. Youtube este cel mai mare canal de distributie pentru materiale audio-video si o sursa majora de venituri la care pana foarte de curand titularii de drepturi nu au avut acces. Mai pe romaneste tu postai clipuri acolo si Google facea bani din valorificarea acelor materiale.
Licentierea Google este un proces foarte deficil din cauza atitudinii refractare a Google fata de OGC-uri. S-a ajuns pana acolo incat Youtube/Google a scos tot continutul englez sau german pe pe Youtube, ca mijloc de presiune pt a obtine un tarif mai mic de la OGC-urile respective (GEMA in Germania si PRS for Music in Marea Britanie).

Pentru un OGC ca UCMR-ADA era foarte dificil sa licentieze un colos ca Google pt ca foarte probabil ar fi fost necesar sa-i dai in judecata in SUA. Acum ca au reprezentare juridica si venituri si in Romania discutia se va purta de pe totul cu alte pozitii. :)

vineri, 22 octombrie 2010

ORDU - o anomalie?

Probabil va intrebati daca n-am gresit si n-am scris cumva gresit ORDA. Nu, nu este o greseala, ORDU chiar exista, chiar daca probabil numai virtual.

ORDU inseamna Organizatia Romana pentru Drepturile Utilizatorilor si probabil nu este inregistrata la tribunal, pt ca pe situl lor nu poti gasi nici o informatie despre contact.
Daca va intrebati de ce le fac publicitate raspunsul este simplu. Aparatia lor este edificativa fata de atitudinea marelui public fata de drepturile de autor.
Dar ce vor cei de la ORDU? Nimic foarte important, doar ca legislatia la nivel national, european si mondial sa se schimbe asa incat furtul sa fie legiferat si sa poti utiliza muzica in mod liber, iar perioada de protectie sa fie redusa de la 70 de ani de la moartea autorului, la 10 ani. Mai exista si alte doleante pe situl lor dar sunt ori de genul vrem sa fie apa unda (controlul public al OGC-urilor) sau science fiction gen utilizarea de licente open office in invatamant in mod obligatoriu.
In mod normal ar trebui sa radem de astfel de initiative, daca ele nu ar fi aparut ca urmare a aparitiei miscarilor gen Pirate Party la nivel european si a atitudinii destul de ostile a Comisiei Europene fata de dreptul de autor si OGC-uri, ca sa nu mai vorbim de ofensiva la nivel mondial a utilizatorilor impotriva titularilor de drepturi de autor si a platii pentru utilizarea muzicii si a continutului protejat (programe, jocuri, filme, etc)
Din pacate la noi astfel de anomalii sunt promovate de oameni cu greutate in domeniul juridic al internetului gen Bogdan Manolea, iar autoritatile statului se vand pe un pumn de arginti la primul venit.
Din pacate viitorul pare sumbru.

marți, 12 octombrie 2010

42 pentru o sansa

Nu are legatura cu copyrightul, dar cum suntem in saptamana cu Maratonul International Bucuresti si campania 42 pentru o sansa, am zis sa fac o execptie si sa va atrag atentia asupra unui initiative private de toata lauda.


Clubul de alergare Ro Club Maraton a organizat campania " 42 pentru o sansa" care are ca scop strangerea de fonduri pentru achitionarea unui echipament  pentru Spitalul de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie din Bucureşti
Echipamentul OLYMPIC COOL-CAP® SYSTEM este necesar pentru tratarea nou-născuţilor care suferă de encefalopatie hipoxic-ischemică ( insuficienţă respiratorie la naştere, asfixie, stop cardio-respirator, hipotermie) şi poate ajuta la reducerea afecţiunilor cerebrale, chiar la creşterea şanselor de supravieţuire pentru cazurile grave.
Acest echipament ar fi putut oferi o şansă în plus nou-născuţilor implicaţi în cazuri de asfixie care la momentul actual nu beneficiază de nici un tratament (ex. cazul de la Maternitatea Giuleşti).

Mai multe amanunte pe site-ul http://www.42pentruosansa.ro 

Cum puteti ajuta? Cumparand un tricou sau facand o donatie cat de mica.

Multumesc

vineri, 8 octombrie 2010

Despre publishing - final

N-am crezut ca seria de articole despre publishingul din Romania va starni reactii atat de puternice, dupa cum nici nu-mi inchipuiam ca mai tot publishingul romanesc ma citeste .
As vrea sa precizez unele chestiuni, ca sa fie clar pentru toata lumea.
Nu am nimic cu publishingul si-l consider o institutie foarte importanta si un partener pentru societatile de gestiune colectiva.
Dar nici nu pot trece cu vederea cu multe din practicile din domeniu, unele apuse partial sau total, altele inca prezente. Din pacate despre ele se stie destul de putin si s-a scris putin sau deloc.
Asta nu insemna ca toti publisherii din Romania sunt rai si nici ca as avea ceva cu ei, cum insinua unul din cei care au postat comentarii. Ce am relatat eu sunt practici curente si reale.
De asemenea am vorbit la modul general si nu in special de un publisher anume. Foarte bine ca oamenii sunt active si isi apara punctual de vedere, pentru ca un dialog nu poate decat sa aduca beneficii pentru toata lumea, iar accesul la informatii pentru autori se realizeaza mai usor.
Aici e unul dintre punctele slabe atat pentru OGC-uri, dar si pentru publisheri, comunicarea catre publicul tinta este inca deficitara, sunt putine informatii disponibile.

Cate despre relatia publisherilor cu casele de discuri, legaturile juridice sau de alt fel cu casele de discuri sunt mult mai stranse decat afara si de aici apar multe situatii de conflicte de interese, care nu au darul de a strain incredere in respectivii publisheri. Iar o sa supar pe multa lume, dar e stiut de mai toti care au legaturi in domeniu, ca labelurile de la noi nu au renume foarte bun printre autori si interpreti, din diverse motive carorara le voi dedica mai mult decat 2 randuri la o data ulterioara.

As vrea de asemenea sa salut despartirea activitatilor de label si publishing la Universal Romania, si pacat ca acestui eveniment nu I se face o publicitate mai mare. De asemenea am primit referinte foarte bune despre activitatea in Romania unui case de publishing mari de afara (a scris si aici reprezentatul lor, dar nu-l voi nominaliza), de la o sursa foarte credibila. Este doar un inceput, dar un inceput in directia cea buna. Din pacate nu pot sa spun mai multe, dar poate ca vor alege ei sa-si mediatizeze mai mult actiunile si atunci vom putea discut mai multe pe acest subiect.

Cat despre participarea majorilor in bordul UCMR-ADA. Domnilor, alegerile au fost de fiecare data libere, daca n-ati fost alesi pana acum a cui este vina? Nu ajunge doar sa te prezinti si sa lasi numele firmei pe care o reprezinti sa vorbeasca pentru tine. Odata ce autorii a caror drepturi de autor le-ati cesionat o sa fie multumiti de munca voastra, obtinerea numarului de voturi necesare o sa fie mult mai usor.

luni, 4 octombrie 2010

Mechanical Rights Day la Bucuresti

Saptamana trecuta a avut loc la Bucuresti, la hotelul Intercontinetal seminarul BIEM Mechanical Rights Day, organizat si finantat de BIEM.
BIEM, acronim pt Biroul International al Societatilor care gestioneaza Drepturile de inregistrare Mecanice este echivalentul mai mic al CISAC pentru drepturile mecanice, grupeaza 51 de societati din 54 de tari. Mai multe informatii gasiti pe www.biem.org

De ce sunt astfel de intalniri importante? Pentru ca in conditiile europene de azi, cu frontiera minima chiar si in cazul statelor non-Schengen, fara o cooperare eficienta intre societati nu poti urmari si licentia majoritatea productiilor fonografice. De asemenea sunt multi producatori care se ascund in spatelor frontierelor legislative, exploatand eficient diferentele de legislatie si tarife intre diverse tari.

vineri, 1 octombrie 2010

Publishingul in Romania - partea a doua


La inceput am crezut doar ca label-urile autohtone nu stiu/nu vor sa faca publishing, dar apoi am fost neplacut surprins sa vad ca nici sublicentiatii majorilor (EMI si Universal) nu sunt cu mult mai breji. Chiar daca acum este mai usor sa obtii  drepturile de adaptare pentru o piesa din repertoriul lor, tot nu vedem o alta atitudine fata de autori, si o crestere semnificativa a veniturilor pentru titularii de drepturi care au semnat cu ei. Pana in acest moment principala activitate este incasarea la nivel local, a banilor care se colectati de UCMR-ADA pentru cataloagele lor.
In ceea ce priveste cooperarea lor cu OGC-urile, din cauza ca activitatea de casa de discuri este mai importanta decat cea de music publishing, au fost situatii grotesti, in care au incercat sa reduca tarife care probabil le afecta planurile de viitor ca si casa de discuri desi ca publisher ar fi castigat mai mult. Este cazul uneia din firmele de publishing mare de la noi, care a incercat sa intervina intr-un arbitraj care avea ca scop stabilirea tarifului pe drepturi de autor pe internet. Odata ce povestea a devenit publica, a avut ca rezultat un mare scandal international, cu efecte care se simt si azi.
Desi publisherii ar trebui teoretic sa fie in aceasi barca cu OGC-urile, avand aceleasi interese in mod normal, realitatea a aratat ca aceasta activitate este inca firava in Romania.

joi, 30 septembrie 2010

Publishingul in Romania

Am vazut cum este afara, haideti acum sa vedem cum sta treaba in Romania. Primii
 publisheri au fost casele de discuri, care avand acces la informatie si know-how
extern, au vazut in publishing o noua posibilitate de a mai reduce costurile cu
artistii din portofoliu.

La artisti li s-a spus ca trebuie sa cedeze si o parte din drepturile de autor
chiar prin contractul de productie, cu motivarea: “asa se procedeaza afara”.
Nimic mai fals.
Afara exista o separatie clara intre publisheri si casele de discuri. Mai pe
romanesti sunt firme separate si cu ele se trateaza separate. Mai intai inchei
contractul de productie cu casa de discuri si ulterior se incheie contractul de
publishing, care contine obligatii si pentru publisher, nu doar drepturi.
Adeverata menire a unui publisher si motivul principal pentru care ii dati o
parte din drepturile voastre este ca el poate gasi surse alternative de venit
pentru piesele voastre muzicale.
In Romania nici nu prea exista contracte de publishing separate, de cele mai
multe ori, elementele unui contract de publishing sunt ascunse in contractul de
productie pe care il semnati cu casa de discuri.
Mai mult, aceste contracte nu contin nici un fel de obligatii pentru publisheri.
In realitate este un fel de cadou pe care artistii il fac casei de discuri, un
pret ascuns in cadrul contractului cu casa de discuri.
Asta explica de ce publisherii nu sunt deloc populari printre autori, si de ce
nu sunt prezenti in bordul UCMR-ADA. De altfel au incercat cam in fiecare an,
dar nu au primit mai mult de 2-3 voturi. Foarte relevant pentru modul in care
sun priviti de catre cei de la care au primit drepturile.
Dar cine sunt publisherii din Romania. Exista doua categorii mari si anume:
-        casele de discuri (CAT Music/Media Services, ROTON, Nova Music, etc);
-        subeditorii marilor case de publishing la nivel mondial ( EMI Music
Publishing Romania, Universal Music Romania, Schubert Music Publishing Romania,
etc).
De notat ca subeditorii majorilor au toti fara exceptie pe aceasi firma atat
activitatea de casa de discuri cat si de publishing. De asemenea este demn de
mentionat ca activitatea de casa de discuri prevaleaza ca importanta. Acesta
este alt motiv important pentru care nu sunt in bordul UCMR-ADA, intrucat exista
un conflict de interese clar in privinta asta.

miercuri, 22 septembrie 2010

Ce este publishingul?

Publisherul este o companie care in schimbul unei parti din drepturile de autor (de executie publica dar mai ales drepturi mecanice) va promova piesa si mai ales va obtine maximizarea veniturile obtinute de pe urma unei piese musicale si prin alte cai decat oragnismele de gestiune colectiva. Un publisher va gasi si autoriza exploatari alternative cum ar fi film, publicitate, televiziune si monitorizeaza exploatarea piesei si ia masuri in cazuri de piraterie sau furt intelectual. O activitate importanta si aducatoare de venituri este acordarea dreptului de sincronizare (asa numitul sync right) prin care este acordat dreptul de a alatura (sincroniza) muzica la o inregistrare vizuala. Acest drept e necesar mai ales in film si televiziune.
In fapt este un fel de troc prin care autorul se asigura ca un tert cu mai mult timp si competenta decat el ii urmareste drepturile si il cointereseaza prin acordarea unuir procent din drepturile sale.

Publisherii au aparut din cadrul caselor de discuri, dar in timp cele 2 activitati au fost separate total, desi si acum marile case de discuri controleaza publisherii importanti.

Primii publisheri in sensul modern al cuvantului au aparut inca din secolul 19 in Franta, desi au existat precursori cu mult timp inainte.

Cei mai mari publisheri la nivel mondial sunt:
-    Universal Music Group;
-    Sony ATV
-    Warner Chappel
-    EMI Music Publishing
Din acestia EMI si Universal sunt reprezentati direct in Romania prin subpublisherii EMI Music Publishing Romania si Universal Music Romania.

Despre publisherii romani si cum se face publishing in Romania data viitoare :)

vineri, 17 septembrie 2010

Despre publishing - prolog

Am constatat ca multi nu stiu exact ce este si cu ce se mananca publishingul, din cauza ca acest gen de initiativa in domeniul copyright-ului cu mare influenta la nivel european si mondial, asa ca m-am decis sa scriu un mic reportaj pe tema aceasta. Cum sunt multe de spus si doresc sa ma refer si la ce este pe afara, o sa il impart in mai multe episoade.
Dar inainte de a incepe sa vorbim despre publishing as vrea sa va reamintesc ca drepturile de autor se impart in drepturi de executie publica si drepturi mecanice.
Drepturile de executie publica sunt acele drepturi care se nasc din intepretarea publica a unor lucrari muzicale, atat direct (concerte, recitale, etc.), cat si indirect, prin mijloace de retransmisie de orice fel.
Drepturile mecanice sunt acele drepturi care se nasc din redarea inregistrarilor sonore pe care sunt fixate operele muzicale. Cea mai clara exprimare a drepturilor mecanice sunt vanzarile de CD si DVD-uri. De cele mai multe ori cele 2 drepturi merg mana in mana, asa incat de exemplu, pentru utilizarea pe televiziune sunt datorate redevente atat pentru utilizarea drepturilor mecanice cat si a drepturilor de executie publica.
Motivul principal pentru care am facut diferenta intre cele 2 tipuri de drepturi de autor este ca prin traditie, publisherii controleaza drepturile mecanice pentru o piesa sau mare parte din ele.

va urma

luni, 13 septembrie 2010

A murit compozitorul Anton Suteu, vicepresedinte UCMR-ADA

Nu o sa va mai obosesc cu biografia lui, binecunoscuta tuturor iubitorilor de muzica ci as vrea sa spun cateva cuvinte despre omul Anton Suteu.
Desi  avut o cariera prodigioasa in muzica, unanim apreciat, a stiut sa ramana un om modest si cu mult bun simt.
In domeniul gestiunii colective a fost multi sni vicepresedinte al UCMR-ADA, iar pe perioada cand Adrian Iorgulescu a fost ministrul Culturii, a fost ales cu unanimitate de voturi presedinte. Ce care l-au cunoscut stiu ca nu si-a dorit deloc presedentia UCMR-ADA, dar colegii lui nu i-au dat de ales. A stiut sa se retraga cand a revenit Adrian Iorgulescu, un fapt mai rar intr-o tara unde mai toti sunt bolnavi de sefie.
Odihneasca-se in pace!

miercuri, 8 septembrie 2010

Obligatiile peDrepturile de autor vor fi retinute si platite de angajator de la 13 septembrie

"Lucru cel mai important pe care l-am corectat si va functiona incepand de luni este cel legat de stoparea la sursa. Dupa publicarea Ordonantei, cel care este platitorul va face declaratia si plata contributiilor de asigurari sociale pentru veniturile din drepturi de autor", a spus Botis.
El a aratat ca in cazul angajatiilor care primesc salariul in mod constant si realizeaza venituri ocazionale din drepturi de autor nu se vor plati contributii de asigurari sociale.
De asmenea, pentru persoanele care nu au o relatie contractuala si realizeaza exclusiv venituri ocazionale din drepturi de autor (aici intra si memebri OGC-urilor gen UCMR-ADA, CREDIDAM, etc), contributile vor fi aplicate pe o baza de calcul limitata la cinci salarii medii brute pe an, adica 91 de milioane, pentru care se va face regularizarea.
Botis a explicat ca angajatii care au salarii si primesc cu reguralitate si repetitiv si venituri din drepturi de autor vor plati CAS-uri pentru veniturile suplimentare, pe o baza de calcul limitata la cinci salarii medii brute lunar.
Acelasi sistem de plata se aplica si pentru beneficiarii exclusiv de drepturi de autor in mod repetitiv (aici intra cei care au o munca creativa si salariu care include si drepturi de autor).
Proiectul de ordonanta de urgenta, obtinut si prezentat marti de MEDIAFAX, prevede ca firmele vor avea obligatia de a depune lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit veniturile de natura profesionala, cate o declaratie privind evidenta nominala a persoanelor care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale.
Documentul precizeaza ca platitorii de venit au obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale, dar nu si asigurari de sanatate.
Baza de calcul a contributiilor platite de catre persoanele remunerate prin drepturi de autor va fi venitul brut minus cheltuiala forfetara de 20%, iar in cazul conventiilor civile contributiile vor fi calculate la nivelul total al venitului.
Baza de calcul la care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si asigurari pentru somaj nu poate depasi in cursul unei luni calendaristice echivalentul a de cinci ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Proiectul de ordonanta precizeaza ca platitorii de venit au obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale, dar nu si asigurari de sanatate, ceea ce echivaleaza cu o contributie totala de 11% din baza de calcul, fata de 16,5% in prezent.
Normele metodologice la Ordonanta de Urgenta a Guvernului 58/2010, pentru modificarea si completarea Legii privind Codul Fiscal, stipulau plata contributiilor de catre beneficiari, prevedere care a determinat crearea unor blocaje si cozi in unitatile de depunere la finele lunii trecute.
Pe de alta parte, un proiect separat, aflat in dezbatere publica, prevede ca persoanele cu venituri din activitati independente vor plati, din ianuarie 2011, contributii de asigurari sociale de cel putin 25,36% si pana la 35% din venituri, aproape dublu fata de nivelul actual.
Potrivit acestui proiect, contributia de asigurari sociale de stat (pensii) ar urma sa creasca de la 10% la 24,43%, contributia de asigurari sociale de sanatate de la 5% la 8,35%, iar cea la bugetul asigurarilor pentru somaj de la 0,5% la 0,78%.
Premierul Emil Boc i-a cerut ministrului Finantelor, in sedinta de miercuri a Guvernului, ca la elaborarea modificarilor la Codul Fiscal sa aiba in vedere faptul ca Guvernul nu sustine dublarea cuantumului de contributii sociale pentru persoanele platite cu drepturi de autor, desi proiectul a fost elaborat de Dan Lazar, consilier al primului ministru.
Sursa: Mediafax

marți, 7 septembrie 2010

Am fost aseara la Radio Lynx

Aseara am fost invitat la Radio Lynx la emisiunea lui Florin Grozea - Mashup Culture - Despre noile reglementari pentru plata taxelor pe drepturi de autor, si am discutat atat despre de acum celebra ordonanta 58. Puteti asculta un rezumat de 10 minute aici:

http://www.hiq.ro/blog/florin/2010/09/07/rezumat-audio-mashup-culture-editia-34-despre-noile-reglementari-pentru-plata-taxelor-pe-drepturi-de-autor

Emisiunea a fost foarte interesanta, iar intrebarile primite pe chat si mail au fost de multe ori peste asteptari :)

joi, 2 septembrie 2010

Plata contributii pentru drepturile de autor – III

Se pare ca guvernul a decis ca plata contributiei pentru drepturile de autor pentru sanatate si pensii sa nu se mai faca de catre persoanele fizice ci de catre persoanele juridice de unde provin acest drepturi de autor. In cazul compozitorilor si artistilor care sunt membri ai unuia sau mai multor OGC-uri acesta schimbare va insemna ca OGC-ul va face retinerea si o va achita catre Casa de Asigurari de Sanatate si Oficiul de Pensii. Pentru cei care sunt platiti prin drepturi de autor de catre angajatorii lor inseamna ca firma angajatoare este cea care va face retinerea si virarea sumelor catre stat.

Pana cand acest lucru se va intampla si OGC-urile s-au gandit la solutii in ajutorul membrilor lor. UCMR-ADA a amanat platile care erau programate in 25 iulie si 25 august pentru primele zile din sepetembrie, tocmai ca obligatia de plata a membrilor sa fie scadenta pana pe 20 octombrie, data pana la care se spera ca prezenta situatie sa se clarifice intr-un fel sau altul.

De asemenea se incearca efectuarea a unui numar mai mic de distributii catre membrii (pana acum se faceau plati in fiecare luna), trimestrial sau semestrial, tocmai ca membrii sa nu fie obligati sa mearga in fiecare luna sa depuna cele 3 formulare la 3 institutii diferite. Din pacate cadrul juridic (legea drepturilor de autor 8/1996) prevede ca un OGC nu poate tine drepturile banesti colectate mai mult de 3 luni de zile.
O sa va tin la curent cu evolutiile si solutiile adoptate.

luni, 30 august 2010

Plata contributii pentru drepturile de autor – II

Initial vroiam sa ma rezum la prima postare, dar un comentariu m-a determinat sa scriu si o mica continuare.
Toata povestea cu plata contributiei pentru drepturile de autor demonstreaza inca o data cat de incompetent este statul ca administrator si cum poate birocratia sa distruga orice idee.
S-a pornit de la faptul de necontestat ca plata prin drepturi de autor devenise o forma mascata de evaziune, dar in loc sa se loveasca in cei care calcau pe bec (adica firmele) statul a ales sa ia de gat victimele, adica oamenii care fusesera obligati sa accepte plata prin drepturi de autor, dar si pe adevaratii creatori de drepturi de autor, artisti, compozitori, regizori, actori, etc, + PFA-urile (personae fizice autorizate),  care au cazut victime intr-un razboi care nu-i priveste.
Exista o solutie mult mai simpla ca sa se atinga adeveratul scop al acestei ofensive, care avea ca scop reducerea unei forme de evaziune. Nu era nevoie de de toata harababura si haosul create din cauza ca masurile luat au fost gandite cu partea dorsala, fara a avea o infrastructura sau macar niste reguli clare.
Tot cear fi trebuit sa faca statul ar fi sa ia la puricat contractele de drepturi de autor prin care erau platiti intregi categorii de oameni care in mod normal nu au cum sa produca drepturi de autor (soferi, secretare, contabili, functionari de toate tipurile, toti cei care nu sunt creativi din publicitate, etc). Ar fi ramas doar artistii, ziaristii, creativii din publicitate, scriitori, etc, a caror munca chiar este purtatoare de drepturi de autor.
Ca sa fie valid, orice contract de cesiune de drepturi de autor trebuie sa prevada expres operele care fac obiectul cesiunii. Mai pe romanesti ca sa vinzi ceva, acel lucru trebuie sa exista, ori contractele de drepturi de autor in culpa nu au in spate nici un fel de opera purtatoare de drepturi de autor. In lipsa drepturilor de autor care nu exista, pentru ca un sofer nu produce nici un fel de drepturi de autor ca urmare a muncii lui, toate acele contracte sunt nule de drept.
Mai ramanea ca statul sa acorde o perioada de gratie de 2 saptamani in care poti sa intri in legalitate fara sa platesti penalitati si amenzi si apoi sa se puna cu controale dure pe toate firmele care platesc prin drepturi de autor si sa imparta amenzi babane. Sunt sigur ca multe ar prefera sa intre in legalitate in perioada de gratie si statul ar incasa fara mari eforturi si fara sa streseze sute de mii de oameni degeaba.
Aceasta este o solutie simpla si eficienta, care nu necesita zeci de acte juridice care sa se bata cap in cap, si putea fi implementata pe baza legislatiei deja existenta.
Mai are rost sa intreb de ce nu a fost pusa in practica?

joi, 26 august 2010

Plata contributii pentru veniturile din drepturi de autor

  • Desi sunt o groaza de materiale in presa scrisa despre subiect o sa incerc sa va fac un mic rezumat:
  • -daca veti depasi termenul de plata nu riscati nimic, intrucat scandalul imens declansat de incompetenta cu care statul a tratat problema, asa incat nu se vor plati penalitati de intarziere;
  • - ideal ar fi sa asteptati ca aplicatia informatica la care se lucreaza acum sa fie gata, probabil prin luna septembrie;
  • - nu e nevoie sa platiti lunar.
  • -daca sunteti pensionar sau angajat cu carte de munca nu trebuie sa depuneti lunar Declaratiile pentru contributiile prevazute de OUG 58/2010.
  • -daca veniturile incasate din drepturi de autor / conexe au caracter repetitiv (lunar, trimestrial, semestrial), si sunt consfintite intr-un contract chiar daca sunteti angajat (contract de munca) sau pensionar, datorati pentru acele venituri repetitive, contributiile prevazute la OUG 58/2010. Deci, numai pentru acele venituri repetitive trebuie sa depuneti declaratiile de care va spuneam mai sus.
  • -daca veniturile au caracter intamplator – asa cum sunt veniturile de la UCMR-ADA – cei care sunt pensionari sau salariati cu contract de munca nu trebuie sa plateasca contributiile prevazute de OUG 58/2010 si sa depuna declaratii.
  • -membrii societatilor de gestiune colectiva care nu au calitatea de angajat / pensionar datoreaza contributiile pentru pensie, sanatate, somaj, chiar si pentru veniturile cu caracter intamplator, obtinute de la OGC-urile la care sunt membrii. Deci, acestia trebuie sa depuna aceste declaratii si sa plateasca contributii la pensii, somaj si sanatate, in fiecare luna.

miercuri, 25 august 2010

Am revenit

Se mai termina o vara si lasam concediu, muntele si marea si ne apucam de munca. Dupa o pauza datorata activitatilor de vara revin in forta :).
In urmatoarea perioada, in afara de subiectele zile o sa mai cititi materiale despre urmatoarele subiecte:
  • noile reglementari privind platile pentru veniturile realizate prin drepturi de autor
  • noile modificari legislkative din domeniul drepturilor de autor
  • un serial despre publishing in Romania care banuiesc ca imi va aduce si mai mult "prieteni" printre editorii romani :)
  • activitatea organismelor de gestiune colectiva si a ORDA
Deci stati pe aproape ;)

miercuri, 28 iulie 2010

Adunare Generala Extraordinara la UCMR-ADA in 21 AUGUST 2010

Dupa cum va aduceti aminte, la Adunarea Generala Ordinara din aprilie n-a fost timp sa fie dezbatut si regulamentul de repartitie, asa incat participantii au decis ca acesta sa fie dezbatut ulterior. Intre timp Consiliul Director a stabilit data, care atentie, este pe 21 august si nu pe 20. Pe 20 va fi prima convocare, in care Adunarea este statutara doar cu prezenta a jumatate + 1 din membrii UCMR-ADA, adica cel putin 3400 de oameni. Evident ca adunarea va avea loc la a doua convocare, cand va fi statutara indiferent de numarul de participanti.
Aveti mai jos textul convocarii:

In conformitate cu dispozitiile legale si statutare, Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania – Asociatia pentru Drepturi de Autor convoca Adunarea Generala Extraordinara a membrilor asociatiei pentru data de 20.08.2010, ora 10,00 la sediul sau din Bucuresti, Calea Victoriei nr. 141, Sector 1, Aula Palatului Cantacuzino cu urmatoarea:
ORDINE DE ZI
1. Aprobarea modificarii Statutului UCMR-ADA;
2. Aprobarea Regulamentului General de Repartitie;
3. Informari.Diverse.

In cazul in care, din lipsa de cvorum, Adunarea Generala Extraordinara nu va putea adopta hotarari in cadrul sedintei din 20.08.2010, Adunarea Generala Extraordinara este reconvocata pentru data de 21.08.2010 ora 10,00 la aceeasi adresa si cu aceeasi ordine de zi

miercuri, 14 iulie 2010

Ce piese difuzeaza radiourile?

Nu prea obisnuiesc sa dau copy-pasturi din presa dar ma gandesc ca poate ati ratat articolul de azi din Adevarul, referitor la cele mai difuzate piese la radiourile romanesti. Informatiile sunt reale iar sura lor este UCMR-ADA.


Lady Gaga, Guess Who si Dan Balan sunt cei mai difuzati solisti la posturile de specialitate in primele trei luni ale anului.  „Bad Romance“ a artistei americane Lady Gaga este cea mai difuzata piesa de la Europa FM si de la UTV. Melodia a fost reluata, la aceste posturi radio de peste 4.200 de ori.

Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania - Asociatia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA) a contorizat cele mai difuzate piese autohtone si internationale de pe patru posturi de radio (Radio 21, Europa FM, Kiss FM si Magic FM) si trei posturi TV muzicale (MTV Romania, Kiss TV si UTV).
Pe Aceeasi Tema


Dan Balan, un moldovean de top

Insa majoritatea pieselor din playlistul postului Magic FM, destinat publicului nostalgic, nu se regasesc in celelalte clasamente. La acest post de radio, cea mai difuzata piesa a fost „Don't Miss Missing You", a Claudiei Pavel, cu 240 de repetari (piesa ocupa locul al noualea in clasamentul Kiss FM, cu 576 de „ascultari").

Cel mai bine plasat artist roman in topurile muzicale este Dan Balan, cu single-ul „Chica Bomb", difuzat de aproximativ 2.800 de ori pe posturile monitorizate. Raperul Guess Who si piesa sa cu conotatii sociale, „Locul potrivit", este al doilea artist roman ca numar de difuzari pe cele sapte posturi media amintite.

Dorian Enache, impresarul lui Laurentiu Mocanu, cunoscut sub numele de scena drept Guess Who, spune ca se astepta la o reactie pozitiva a publicului. „De fiecare data cand trimitem o piesa catre radiouri sau televiziuni credem ca va avea succes. Artistul avea impact in randul fanilor care il cunosteau deja si care au venit in numar de peste 16.000 la concertele din cadrul turneului TU-r", explica Enache.

Playlist dupa testarea pieselor

Piesa „Locul potrivit" este cea mai difuzata la Kiss TV (829 de difuzari), pe locul secund la MTV Romania (534 difuzari) si pe locul al optulea la UTV (595 de difuzari). La Kiss FM a putut fi ascultata de 636 de ori. Incurajat de succesul obtinut, Guess Who mai pregateste doua videoclipuri, ambele cu caracter social. George Zafiu, directorul de programe de la Europa FM, spune ca postul de radio la care lucreaza a fost primul care a alcatuit playlistul in urma testarilor pieselor, iar sistemul lansat atunci este valabil si in prezent.

„Testam periodic si temeinic reactiile ascultatorilor la piesele pe care vrem sa le difuzam si astfel decidem ce intra pe post si ce nu. Astfel, se intampla sa nemultumim unii artisti care nu inteleg inca faptul ca nu-i refuzam din motive personale sau subiective", explica directorul de programe Europa FM. Zafiu precizeaza ca nu are si nu a avut vreodata intentia sa creeze hituri. „Difuzam piese pe care publicul le-a facut deja hituri", subliniaza acesta.

La Europa FM, cea mai difuzata piesa este „Bad Romance", un hit incontestabil, rulat de 316 de ori in perioada ianuarie-martie 2010. Din Top 10 airplay al postului mai fac parte „Obsessed" a lui Mariah Carey, „Fight For This Love" (Cheryl Cole), „Russian Roulette" (Rihanna) si „Fireflies" (Owl City). Alte piese care au mai facut furori la posturile TV muzicale sunt „One", cantata de Jay Ko Feat. Anya, „Tik Tok" de la Ke$ha si „Morning After Dark" a lui Timbaland.

Muzica romaneasca la Kiss FM

Kiss FM este radioul cu cea mai mare concentratie de piese romanesti in Top 10 - mai exact sapte piese - incepand cu melodia „Morena" a lui Tom Boxer, care ocupa locul intai (713 difuzari) si continuand cu piese ale unor artisti romani precum Andreea Banica, Dan Balan si Guess Who. In clasamentul postului Kiss TV mai apar si „Change" (Puya), si „Happy For You" (Liviu Hodor). Aceste doua piese au in jur de 500 de difuzari in perioada ianuarie-martie 2010. In topul Europa FM se regaseste o singura creatie autohtona - „Pas in doi" a formatiei Bere Gratis. „Europa FM difuzeaza cea mai buna muzica din anii '80 pana azi.

Din pacate, artistii romani inca nu se ridica la nivelul repertoriului artistilor straini. Difuzam piese romanesti in masura in care demonstreaza ca sunt la nivelul hiturilor straine", explica George Zafiu. La Radio 21, post din acelasi trust cu Europa FM, raportul dintre piesele straine si cele autohtone este asemanator. Hiturile romanesti prezente sunt „Sexy Love" de la Residence Deejays si „Havana Lover" a lui Morris.
http://www.adevarul.ro/societate/vedete/Muzica_favorita_a_romanilor_0_297570778.html

joi, 8 iulie 2010

Laurentiu Oprea a plecat de la ORDA

Laurentiu Oprea -Director Directia Registre Nationale Organisme de Gestiune Colectivă si Relatii cu publicul a plecat de la ORDA si este acum consilier juridic la Televiziunea Romana (SRTV)

Pentru cei care nu stiu d-ul Oprea a fost adevaratul conducator al ORDA si varful de lance al ofensivei impotriva drepturilor de autor si conexe si un adevarat prieten al utilizatorilor.
Oricum asta nu schimba foarte mult situatie, intrucat ministrul Culturii, Kelemen Hunor, pare sa-i fi luat locul ca sustinator al OUG 43/2010, de care am vorbit cu alta ocazie.

luni, 5 iulie 2010

vesti rele

Din pacate Ministrul Culturii, Kelemen Hunor s-a decis sa sustina OUG 43/2010, prin care ORDA doreste sa preia gestiunea colectiva in Romania de la OGC-uri. Voi reveni cu detalii maine.

marți, 29 iunie 2010

ORDA - relatia cu OGC-urile

Relatia ORDA cu organismele de gestiune colectiva a fost buna la inceput, pe vremea cand ORDA chiar se ocupa cu protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe. Trebuie sa recunoastem ca la inceput rolul ORDA a fost benefic, dand un plus de legitimitate OGC-urilor in fata utilizatorilor.
Situatia s-a schimbat odata cu cresterea fulminanta a colectarilor, mai ales ale UCMR-ADA, dar si CREDIDAM, ORDA incepand sa favorizeze din ce in ce mai mult utilizatorii, odata ce miza era din ce in ce mai mare.
ORDA a furnizat mai mereu acte in sprijinul utilizatorilor, cum ar fi de exemplu sprijinul acordat producatorilor de fonograme care nu-si platesc drepturile de autor pt productiile proprii. Concret, a existat un caz cu un mare producator care avea restante mari, iar firesc UCMR-ADA i-a refuzat acordarea de noi licente pana la achitarea restantelor. Acel producator s-a adresat ORDA, care a obligat UCMR-ADA s-a acorde licente indiferent de situatia platilor restante, sub sanctiunea retragerii licentei de functionare. Motivarea ORDA a fost ca nu are relevanta faptul ca au restante, OGC-ul fiind obligatsa acorde licente in orice conditii, iar pentru restante se poate adresa justitiei. Fara cuvinte!
Una din atributiile importante a ORDA este si controlul anual exercitat asupra OGC-urilor. Este bine sa existe (inca) un control extern, cu conditia ca acest control sa se desfasoare in mod transparent si echitabil si sa nu stanjeneasca activitatea societatii. Noul director geneal al ORDA tocmai a incheiat un control la CREDIDAM, care dura cam de 13 luni. Nu va inchipuiti ca se faceau prea multe in ultimele luni, doar ca acel control nu era finalizat, cei de la CREDIDAM putand sa se astepte zilnic la vizite neopinate si solicitari de tot felul. Eu am asistat la cel de la UCMR-ADA, soldat cu o decizie de sanctionare a societatii prompt anulata de instanta. Care a fost marea descoperire a ORDA la UCMR-ADA? S-a descoperit ca statutul nu era conform cu legea drepturilor de autor. Acelasi statut care cu cateva luni inainte primea avizul de legalitate al ORDA!
De fapt miza e alta, si v-am spus in episodul precedent care a fost intentia fostei conduceri a ORDA.
Vreau sa subliniez ca nu am nimic cu noul director al ORDA, d-ul Robert Bucur, si sper ca el sa schimbe radical fata ORDA si sa indreptate activitatea spre sprijinirea drepturilor si a titularilor si spre combaterea pirateriei.

luni, 28 iunie 2010

Noul Corp de Arbitrii de la ORDA

Intrerup mini-seria despre ORDA pentru ca azi s-au tras la sorti noii arbitrii care va vor decide tarifele in urmatorii 4 ani. Dupa cum am mai scris, in cazul in care OGC-urile nu se inteleg cu utilizatorii asupra unui tarif, se intra in arbitraj, si sunt trasi la sorti 5 arbitrii dintr-un total de 20, cat numara corpul de arbitri de pe langa ORDA. Iata care sunt urmatorii oameni care vor decide in privinta tarifelor pe drepturile de autor si conexe:

1.          BAIAS FLAVIUS ANTONIUS – CONF. UNIV. DR.
2.          CIOBANU VIOREL MIHAI - PROF. UNIV. DR .
3.          CIUBOTA CATALIN ION  - AVOCAT
4.          CIURARU REMUS - AVOCAT
5.          DAVID ALICE MIHAELA - AVOCAT
6.          DUŢESCU GEORGETA - AVOCAT
7.          GĂVENEA SILVAN - AVOCAT
8.          GOZIA DAN-CRISTIAN - AVOCAT
9.          LUCIAN MIHAI - PROF.UNIV.DR.
10.         MANOLACHE ONOFREI TATIANA – AVOCAT
11.         MELINEŞTI MIRCEA - AVOCAT
12.         NEMEŞ VASILE - CONF. UNIV.DR.
13.         NIŢU ION - AVOCAT
14.         OLTEANU EDMOND GABRIEL - PROF. UNIV. DR .
15.         POPOVICI ERNEST - AVOCAT
16.         ŞTIOLICĂ FLORIN - AVOCAT
17.         TĂNĂSESCU M.  ALEXANDRU - AVOCAT
18.         ŢICLEA ALEXANDRU - AVOCAT
19.         ULIESCU MARILENA - PROF. UNIV. DR .
20.         VOICAN MARIA - AVOCAT

vineri, 25 iunie 2010

ORDA - de ce e nevoie o schimbare - partea a doua

Probabil ati remarcat ca la atributiile ORDA este trecuta si: - activitatea de gestiune colectiva. Nu este nici o greseala, ORDA doreste (sau cel putin sub vechea conducere a dorit, intrucat intentiile d-lui Robert Bucur sunt neclare la momentul acesta) sa distruga OGC-urile si sa preia distribuirea sumelor colectate, dupa criterii pe care vi le puteti imagina si cu eficienta si cinstea dovedita déjà de statul roman in administrarea banilor publici. Iata textul de cateva randuri care ar distruge sistemul actual, ascuns in OUG 43/2010, care se refera la simplificarea unor procedure (sic):

Art. III
Ordonanta Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 657 din 18 septembrie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 3^1
(1) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor administreaza sistemul informatic national privind evidenta si simplificarea platii drepturilor de autor si a drepturilor conexe de catre utilizatori si a repartitiei remuneratiilor colectate de organismele de gestiune colectiva in cadrul proiectului e-guvernare.
(2) Normele metodologice privind crearea si functionarea evidentei nationale prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Costurile de realizare a acestei evidente nationale sunt suportate de organismele de gestiune colectiva beneficiare ale remuneratiilor datorate de utilizatori."

Mai pe romaneste ORDA preia toate bazele de date si va pune la punct un sistem de repartizare, dupa criterii doar de ei stiute. Evident ca acest lucru este nelegal, neconstitutional si impotriva prevederilor unor conventii la care Romania este parte, un abuz de drept fara precedent la nivel mondial, demn de o tara gen Zimbawe.
Nu mai e nevoie sa fie spus ca ORDA n-a consultat pe nimeni si aceasta modificare foarte importanta a cadrului legal n-a fost dezbatuta cu cei afectati, pur si simplu ne-am trezit cu ea in Monitorul Oficial intr-o buna dimineata.
ORDA nu a tinut seama nici ca nationalizeaza de fapt bunuri apartinand unor entitati straine (in speta CISAC si OGC-urile straine), care nici macar nu se gasesc in Romania, ca sa fie pasibile de a fi reglementate de legea romana, si anume bazele de date internationale privind operele muzicale si titularii de drepturi aferenti. De ce ORDA nu a tinut cont de aspectul acesta? Pentru ca banii nu trebuie sa mearga, in viziunea unor de acolo, la titularii indreptatiti, ci in anume buzunare. Nici nu e nevoie ca schema aceasta sa dureze prea mult, 1 an ar insemna un tun de 60-70 milioane de Euro, care cred ei ca merita riscul. Cum ar face lucrul acesta? Simplu, utilizand un program ca acela caruia ORDA ii facea reclama pe fostul site pe prima pagina si care avea o baza de date redicil de mica fata de ceea ce se difuza.

Va urma

joi, 24 iunie 2010

ORDA - de ce e nevoie o schimbare

Poate va intrebati de ce le-a casunat la toti (Guvern, OGC-uri, autori, utilizatori) de multa lume vrea desfintarea ORDA. Voi posta aici cateva din multele motive pentru desfintarea sau cel putin reorganizarea ORDA.

In primul rand ORDA a fost infintat cu o sarcina clara, de care s-a achitat destul de sumar si anume de a pune la punct cadrul de functionare al legii drepturilor de autor, legea 8/1996. Odata ce aceasta sarcina ar fi fost terminate, in mod normal ORDA ar trebui sa-si retsranga activitatea sis a fie transformata intr-un department al Ministerului Culturii, asa cum este practica europeana.
Daca va intrebati cum e in Europa lucrurile stau simplu. Sarcinile pentru care ORDA foloseste cam 100 de oameni si vreo 3-4 milioane de Euro din bugetul statului sunt infaptuite mult mai bine si mai rapid de departamante din cadrul Ministerului Culturii de 5-10 angajati, care au in principal sarcina de a controla legalitatea functionarii OGC-urilor. De piraterie se ocupa in principal politia si asociatiile utilizatorilor/OGC-urile. Iarasi mult mai eficient ca in Romania.
In alte tari (mai putine) de reglementarea domeniului se ocupa un department din cadrul oficiului pentru inventii si marci national (cum e OSIM la noi).
Exista doar 2 tari in care exista entitati similare ORDA, ambele cu “mare” traditie in domeniul protectiei drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania :)).

Dar ce atributii are ORDA mai exact?. Daca ne uitam pe situl lor o sa vedem urmatoarele:
- activitatea de reglementare in domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe;
- activitatea registrelor nationale;
- activitatea de gestiune colectiva;
- activitatea de constatare si expertiza tehnico-stiintifica;
- activitatea de reprezentare internationala;
- activitatea de informare si instruire.
Deci ORDA practic emite hartii si directive pentru OGC-uri si tine niste registre, care sunt majoritatea redundante, intrucat exista si la OGC-uri.

Va urma

miercuri, 23 iunie 2010

Kelemen: ORDA trebuie restructurata si facuta mai eficienta, nu desfiintata pentru ca vor OGC-urile

Ministrul Culturii Kelemen Hunor a declarat, marti, pentru MEDIAFAX, privind solicitarile UCMR-ADA si CREDIDAM de desfiintare a ORDA, ca oficiul trebuie, într-adevar, sa fie restructurat, facut mai eficient, dar nu trebuie desfiintat pentru ca asa cer aceste organisme de gestiune colectiva (OGC).

Kelemen Hunor a declarat, luni, ca restructurarile pe care urmeaza sa le faca Ministerul Culturii, în cadrul planului de restructurare al Guvernului, vizeaza, printre altele, si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).
Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România - Asociatia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) si Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artistilor Interpreti (CREDIDAM) au trimis o scrisoare ministrului Culturii, pe 4 mai, dar si presedintelui Traian Basescu si premierului Emil Boc, pe 29 aprilie, în care cer desfiintarea ORDA ca agentie guvernamentala, în conditiile în care autoritatile vorbesc despre reducerea numarului acestor agentii si a cheltuielilor bugetare. Cele doua OGC-uri argumenteaza ca "ORDA a fost înfiintata în 1996 cu un mandat temporar, pentru a asigura implementarea rapida a dispozitiilor Legii nr. 8/1996? privind drepturile de autor si conexe", iar "un deceniu si jumatate mai târziu, competentele ORDA au crescut alarmant si, odata cu acestea, sumele cheltuite din bugetul de stat", se arata într-un comunicat remis luni MEDIAFAX.
De asemenea, UCMR-ADA si CREDIDAM spun ca "la ORDA lucreaza aproape 100 de persoane, cu toate ca organismele similare din spatiul european au undeva între 10 - 30 de angajati", ca "agentia primeste anual de la bugetul României 1.500.000 de euro, la care se adauga venituri proprii din cele peste 70 de taxe (tarife) prevazute în H.G. nr. 1086/2008, de pâna la 1.000 de lei fiecare" si ca "ORDA a avut înca de la început un statut neclar", aflându-se în subordinea Guvernului României, fiind în acelasi timp coordonata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National (MCPN).
Contactat de MEDIAFAX, ministrul Kelemen Hunor a precizat mai întâi ca UCMR-ADA si CREDIDAM sunt "în razboi, si nu între ghilimele, cu ORDA", iar el nu doreste sa se situeze nici de o parte, nici de alta.
"Nu trebuie desfiintata ORDA ca asa doreste Stefan Gheorghiu (directorul CREDIDAM, n.r.) si Adrian Iorgulescu (presedintele UCMR-ADA, n.r.). Trebuie restructurata, facuta mai eficienta, mai transparenta", a spus Kelemen, precizând ca "si OGC-urile trebuie sa înteleaga ca nu sunt stapânii drepturilor de autor". "Si ei trebuie sa fie echilibrati, sa faca platile (...). Avem si plângeri fata de cum functioneaza unele OGC-uri", a adaugat Kelemen.
Ministrul a oferit o serie de precizari si privind Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 43/2010, denuntata de reprezentantii OGC-urilor, prezenti la o conferinta de presa care a avut loc la ORDA pe 3 iunie, pentru ca ar duce la "etatizarea drepturilor de autor", printr-o prevedere potrivit careia ORDA va administra un "sistem informatic national" privind evidenta platii drepturilor de autor si a repartitiei sumelor aferente.
"Nimeni nu vrea sa ia atributiile OGC-urilor si sa repartizeze banii în locul lor. Nimeni nu vrea sa nationalizeze OGC-urile, asa cum s-a spus", a declarat Kelemen Hunor, precizând totodata ca aceasta baza de date nationala este, în opinia sa, "foarte bine gândita" pentru transparenta. Proiectul a fost gândit în urma unei întelegeri de anul trecut cu Uniunea Europeana, vizând simplificarea si transparentizarea procedurilor administrative.
Potrivit reprezentantilor OGC-urilor prezenti la conferinta de la ORDA din 3 iunie, printre care s-au numarat Ana Achim, directorul UCMR-ADA, Stefan Gheorghiu, directorul CREDIDAM, Dan Popi, reprezentantul UPFR, aceasta initiativa, sustinuta de ORDA, ar duce la "etatizarea drepturilor de autor" si la desfiintarea OGC-urilor sau transformarea lor în "simple ghisee" de unde titularii de drepturi sa încaseze sumele la care au dreptul, a caror repartitie sa fie facuta de ORDA.
OGC-urile sunt asociatii de drept privat ale titularilor de drepturi, gestiunea drepturilor de autor fiind de drept privat, a atras atunci atentia Stefan Gheorghiu. "Noi nu avem cunostinta în vreo tara din lume sa existe un asemenea abuz asupra unor organizatii de drept privat. (...) Nicaieri în lume nu exista o centralizare la stat a unei baze de date a titularilor de drepturi", a spus directorul CREDIDAM.
La rândul sau, Ana Achim a explicat ca nu i se poate cere sa puna la dispozitia ORDA baza de date a UCMR-ADA si în plus pe cheltuiala OGC-ului. UCMR-ADA gestioneaza si drepturile unor autori straini, pe care nu îi are într-o baza de date proprie, ci are acces la o baza de date internationala, iar aceasta "nu poate fi confiscata de statul român". "Conventii internationale semnate de România ar fi încalcate", a subliniat atunci Gheorghiu.
Ana Achim a mai declarat ca nici în vremea comunismului, când UCMR-ADA se ocupa de gestiunea drepturilor de autor, nu era exercitat un astfel de control de stat.
De asemenea, reprezentantii OGC-urilor au atras atentia ca ORDA îsi depaseste atributiile pentru care a fost constituit, si anume sa verifice activitatea OGC-urilor si sa vegheze la respectarea drepturilor de autor.
Pe de alta parte, directorul ORDA, Robert Bucur, numit în functie pe 18 mai, a spus în conferinta ca "în mod sigur ORDA va exista în continuare, pentru ca trebuie ca statul sa controleze repartizarea corecta" a sumelor din drepturi de autor. Bucur a mai precizat ca ORDA nu are doar atributii de verificare a OGC-urilor, ci gestioneaza si cinci registre nationale (Registrul National al Fonogramelor, Registrul National al Videogramelor etc.) si face constatari în cazul încalcarii drepturilor de autor ce pot servi în litigii.
Bucur a dat asigurari privind transparenta activitatii ORDA sub conducerea sa si privind sprijinul pe care institutia îl va acorda OGC-urilor, pentru ca interesele acestora sa se intersecteze, iar în final titularii de drepturi sa îsi primeasca banii.
Noul director al ORDA a mai anuntat ca a dispus încheierea unor controale prelungite la unele OGC-uri, printre care CREDIDAM, care durau de circa un an, când, în mod normal, controalele ORDA ar trebui sa dureze o luna.
ORDA - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - a fost înfiintat prin Legea 8/1996, art. 137, si îsi desfasoara activitatea în domeniul proprietatii intelectuale, în materia drepturilor de autor si drepturilor conexe, organ de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, fiind autoritate unica de reglementare, evidenta prin registre nationale, supraveghere, autorizare, arbitraj si constatare tehnico-stiintifica în domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe. Oficiul este coordonat de ministrul Culturii. UCMR-ADA - Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România-Asociatia pentru Drepturi de Autor - este unic organism de gestiune colectiva în România acreditat sa gestioneze drepturile de autor în domeniul muzical, potrivit Deciziei ORDA nr.3/1997, functionând dupa modelul societatilor de gestiune colectiva din celelalte tari europene.

luni, 21 iunie 2010

Va fi desfintata ORDA?

Sunt semne ca Guvernul se gandeste serios sa desfinteze ORDA.
 
In sensul acesta vine declaratia Ministrului Culturii, Kelemen Hunor de azi:
"Restructurari substantiale" ar urma, in schimb, să fie facute la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), a spus ministrul."
Aceasta declaratie vine dupa cererea imperativa a presedintelui Basescu care a cerut, duminica, Executivului să desfiinteze agentţiile care nu au corespondent în UE.
In acest sens ORDA ar urma sa fie transformata in departament la Ministerul Culturii si o mare parte din personal (care cam taie frunza la caini si/sau fac operatiuni redundante).
Structuri gen ORDA exista in Europa doar in 2 tari cu "mare" traditie in protejarea drepturilor de autor, Republica Moldova si Albania. In restul Europei atributiile ORDA sunt exercitate de un departament de 2-10 persoane in cadrul MInisterului Culturii, care se ocupa cu supervizarea OGC-urilor. Toate operatiunile pe care acum ORDA le indeplineste cu mare cheltuiala de resurse si in mod ineficient sunt executate in Europa direct de organismele de gestiune colectiva (OGC-uri).

Va reamintesc ca ORDA are peste 70 de angajati si s-a facut remarcata doar in nmod negativ sub vechea conducere, prin consumul unor sume semnificative la buget, fara rezultate concrete, dar in schimb cu o multime de scandaluri, nemultumind pe toti actorii din domeniul drepturilor de autor.

miercuri, 9 iunie 2010

Vor licentia artistii direct?

WILL ARTISTS LICENSE DIRECTLY?
By Susan Butler

Avocatii americani care reprezinta artistii au avut putine motive in trecut sa inteleaga cum sunt licentiate compozitiile in Europa. Dupa ce au incheiat un contract de publicitate pentru artist-compozitor, avocatii au privit editorii ca singurii responsabili pentru obtinerea si supravegherea colectiilor de licentiere si drepturi de autor. Aceasta a functionat bine in lumea reala. Dar cum unii artisti de success isi preseaza acum avocatii sa prinda oferte speciale directe pentru transmisiuni video, pentru a fi transmise în întreaga lume, avocatii sunt nevoiti sa invete despre unele obstacole care sunt considerate a fi destul de deranjante.
Unele servicii video digitale nu pot fi transmise in intreaga lume pentru ca producatorii trebuie sa licentieze drepturile de executie publica din compozitii in fiecare teritoriu si nu au fost capabili sa o faca. Transmitatorii refuza sa transmita unele melodii pe care le vor artistii pentru ca nu pot gasi unul sau mai multi din detinatorii de co-titular de drepturi. Si agentii artistilor nu pot face multe in acest sens.
Putini avocati influentabili ai artistilor isi exprima acum plangerile, care sunt foarte similare cu cele emise de ani de radiodifuzorii din Europa. Ei isi doresc un loc unde sa licentieze drepturile de executie publica (cunoscute ca drepturi de comunicare in unele tari) pentru a emite in afara granitelor tarii.
Sunt mai multe motive pentru care licentierea compozitiilor pentru emitere international sunt provocatoare.

APARTENENTA LA SOCIETATE
Complexitatea incepe cu acordul calitatii de membru, pe care compozitorul il semneaza cu o societate de gestiune colectiva.
Foarte putini compozitori inteleg toate conditiile unei intelegeri si ce impact au aceste conditii asupra a ceea ce vor ei, sau producatorii, sa faca cu muzica lor in viitor. Foarte putini avocati (daca au compozitorii unul) dau atentie la ce semneaza compozitorul; ei vad acordul de apartenenta ca un contract standard care este, probabil, acceptabil din moment ce toti compozitorii il semneaza.
O conditie, in special, este trecuta cu vederea de majoritatatea compozitorilor si avocatilor, si aceasta este exclusivitatea. Contractele unor societati precizeaza ca toate drepturile exclusive ale compozitorului sunt cedate societatii.
O parte din decizia Comisiei Europene este cazul CISAC din 2008, care a descoperit ca 24 de societeti europene au incalcat legea competitiei; este vorba de drepturile de executie publica ale societatilor din Uniunea Europeana care nu detin drepturi exclusive pentru transmisii pe internet, cablu sau satelit. Desi majoritatea societatilor au contestat decizia din diferite motive, CE impune in prezent decizia.
Acest lucru inseamna ca, in esenta, un artist ar putea, in conformitate cu termenii din contractul de editare, sa licentieze drepturile de executie publica in mod direct pentru multe parti ale lumii.
Cu toate acestea, un al doilea strat de complexitate se produce atunci cand compozitori si coautorii unei piese apartin fiecare unei societati diferite.
In cele mai multe legi europene, o licenta trebuie sa fie obtinuta de la fiecare titular de drept, Acest lucru este diferit de legile din U.S.A, de exemplu, unde este permisa detinerea unei licente non-exclusiva de catre un titular de drept, din parte celorlalti titular. Titularul de drept licentiat trebuie doar sa plateasca actiunile celorlalti titular. In practica, totusi, majoritatea editorilor nu acorda licenta tuturor titularilor de drepturi pentru ca vor sa isi asume responsabilitatea de contabilitate pentru editorii ceilorlalti coautori.
Ca rezultat, orice vrea sa lichideze drepturile in Europa (ex. avocatul artistului sau transmiterea unui videoclip) trebuie sa obtina o licenta de la fiecare societate a compozitorilor sau editorilor.
Gasirea societatii potrivite poate deveni foarte complicate.
In decizia CISAC, CE a decis si urmatoarele:
- Compozitorii si editorii pot intruni mai multe societati impartind reprezentarea repertoriului lor intre societatile cu drept de executie publica.
- Compozitorii si editorii pot autoriza societatea (sau societatile) sa acorde licente limitate teritorial, licente pan-europene sau licente internationale pentru dreptul de transmisie pe internet, cablu si/sau satelit.
Un al treilea strat de complexitate apare daca compozitorii sau editorii isi retrag drepturile, sau nu le acorda niciodata, pentru anumite categorii ale unei societati.
In decizia privind GEMA in anii 1970, CE sustine ca editorii si compozitorii pot:
• Asocia toate sau doar cateva drepturi cu o societate.
• Imparti drepturile intre mai multe societati pe categorii (cum ar fi drepturi in televiziune sau film)
• Retrage drepturile asupra unei categorii de la administrarea societatii in intregime.
Desi nu exista nici o indicatie ca un numar semnificativ de compozitori si-au impartit reprezentatia intre mai mult societati pana acum, sunt cativa editori care nu permit niciunei societati sa reprezinte drepturile editorilor pentru transmisia pe internet.

INTELEGERI BILATERALE
Suplimentar intelegerii de apartenenta a editorilor si compozitorilor, societatile au intelegeri bilaterale, reciproce cu alte societati pentru a ajuta cu licentierea colectiva si administrarea in jurul lumii. Ele sunt bilaterale pentru ca sunt intre doua societati, reciproce pentru ca cele doua societati isi propun sa faca ceva una pentru cealalta.
Aceste intelegeri au stabilit conditii conform carora ele pot licentia repertoriul celelilalte societati pe anumite teritorii pentru anumite folosinte.
Conditiile folosite sunt destul de consistente, societatiile semnand un “contract tip” creat de grupul CISAC. Din moment ce CE a considerat ca unele conditii ale modelului de contract erau contrare legilor competivitatii, societatile europene au renegociat intelegerile pentru a le face mai personalizate pentru fiecare societate.
Cum sunt licentiate drepturile pieselor pentru membrii unei societati, cui ii sunt licentiate de catre fiecare societate si sub ce conditii vor fi ele licentiate depinde, de asemenea, de conditiile fiecarei intelegere bilateral.
Termenii acestor intelegeri sunt, de obicei, confidentiale. CE a recomandat, totusi, in mod formal, ca societatile sa informeze titularii de drepturi si utilizatorii care vor sa licentieze compozitiile despre intelegerile reciproce. Cat de multe informatii va furniza fiecare societate, sau cat de serviabile vor fi societatile, fiecarui avocat al artistilor sau serviciilor digitale variaza de la o societate la alta.
TRANSMITEREA
In final, majoritatea avocatilor din industria muzicala care au de a face cu licentierea internationala sunt de acord ca dreptul de a transmite trebuie sa fie licentiate in locul unde persoana primeste transmisia.
Unele societati afirma ca ele sunt singurele entitati care pot licentia o transmisiune care ajunge la oameni in limita granitelor tarii. Asta inseamna ca licentierea unei transmisiuni internationale pentru mai multe cantece va trebui sa fie facute tara cu tara.
Un serviciu digital pretinde ca a cheltuit zeci de mii de lire in timp si cheltuieli pentru a inlatura doar un singur videoclip al unui artist de renume al unei piese inregistrate si co-scrise pentru o trasmisiune la nivel mondial. Si nu exista nici o garantie ca drepturile compozitiei au fost inlaturate total in fiecare teritoriu.
Cum fluxurile de entertainment audiovizual livrate online devin din ce in ce mai populare printre fani, comparativ cu descarcarile audio, se asteapta ca din ce in ce mai multi artisti, precum si reprezentantii lor, sa devina frustrati procesul curent de licentiere.
Nu ar fi surprinzator daca radiodifuzorii se vor alatura avocatilor superstarurilor pentru a de plange de modul de acordare a licentelor,

marți, 8 iunie 2010

Ofensiva pe internet

UCMR-ADA a pornit o ofenisva de amploare pentru licentierea utilizarii muzicii pe internet. S-a inceput cu posturile de radio si TV de unde hertiene care fac si streaming. Deja au fost trimisa peste 200 de notificari si primele contracte au si fost semnate.

Va reamintesc ca acum o luna Comisia de Arbitraj a ORDA a luat o decizie in privinta noii metodologii, cu o intarziere de aproape 1 an fata de data prevazuta, si asta multumita ajutorului dat de ORDA. 

joi, 27 mai 2010

Cota de cheltuieli deductibile pe venituri din drepturi de proprietate intelectuala redusa la 20%

Cota de cheltuieli deductibile pentru venitul net obţinut din drepturi de proprietate intelectuală va fi redusă la jumătate, de la 40% la 20% din venitul brut, aceeaşi diminuare, de la 50% la 25% din venitul brut, urmând să fie operata si pentru venituri din crearea unor lucrari de arta monumentala.

Reducerea de cheltuieli deductibile este prevăzuta antr-un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal. 

Ce inseamna asta? Veti plati mai mult la stat, intrucat o parte mai mare din suma care vi se cuvine va fi impozitata. Pana acum doar 60% din suma avea aplicata impozitul de 16%.

joi, 20 mai 2010

Directorul General al ORDA a fost demis!

Rodica Pârvu a fost eliberata din functia de director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), in locul sau fiind numit Robert Bucur - fost consilier juridic superior la ORDA -, prin doua decizii ale premierului Emil Boc, publicate marti in Monitorul Oficial.


        Rodica Pârvu a fost la conducerea ORDA - o institutie din subordinea Ministerului Culturii - din anul 1998, fiind numita initial director interimar, dupa care, din 2000, director general. In martie 2006, Rodica Pârvu a fost reconfirmata in functia de director general al ORDA, printr-o decizie a premierului de atunci, Calin Popescu Tariceanu.
        Robert Bucur a fost anterior consilier juridic superior la ORDA. El a declarat pentru MEDIAFAX ca lucreaza in ORDA din 1998 si nu este membru al PDL. "Probabil competentele mele au stat la baza numirii mele", a spus Robert Bucur, precizând ca vrea sa aduca "un suflu nou" la ORDA.
        Totodata, el isi propune sa stinga conflictele cu organismele de gestiune colectiva. "In primul rând, vreau sa fie armonie intre utilizatori si organismele de gestiune colectiva (OGC), iar banii colectati de catre ogc-uri sa ajunga la cei care ii merita. Exista suspiciuni ca au existat sincope in impartirea acestor bani. Vreau sa readuc institutia acolo unde era acum cativa ani, când era credibila", a explicat Bucur.
        Robert Bucur a mai spus ca Rodica Pârvu a acceptat sa fie din nou director al Directiei Relatii Internationale din cadrul ORDA, functie suspendata in perioada in care aceasta a fost director general al Oficiului.
        De cealalta parte, Rodica Pârvu a confirmat faptul ca a acceptat sa preia functia de director al Directiei Relatii Internationale la ORDA, precizând, insa, ca nici Guvernul si nici Ministerul Culturii nu au informat-o care sunt motivele pentru care a fost eliberata din pozitia de director general al Oficiului.



In ultimii ani ORDA a inceput o adevarata ofensiva impotriva drepturilor de autor, si in sprijinul utilizatorilor, totul culminand cu intentia de a desfinta OGC-urile, concretizata prin OUG 43/2010, prin care se incearca nationalizarea drepturilor de autor.

miercuri, 19 mai 2010

Explicatii

Pentru cine a fost interesat sa priveasca mai atent graficele postate anterior si a citit raportul anul UCMR-ADA pentru anul 2009, se pot observa cateva lucruri interesante. Sa le luam pe rand:
-    din banii colectati de UCMR-ADA, 27,61% sunt bani datorati celorlalte OGC-uri pentru retransmisie prin cablu, UCMR-ADA fiind colector unic pe cablu. In lei asta inseamna 26 de milioane RON;
-    membrii romani (persoane fizice) ai UCMR-ADA au luat 17,22% din banii distribuiti in 2009;
-    publisherii inregistrati la UCMR-ADA, romani si subpublisherii straini prezenti in Romania (EMI, Universal, etc) au luat 13,83% din banii distribuiti in 2009;
-    felia cea mai mare a mers la autorii straini, prin contractele de reprezentare reciproca cu alte OGC-uri similare, respectiv 45,89% din banii distribuiti in 2009;
-    autorii tineri, care sunr majoritari pe radiourile private iau foarte putin, 4,78% din banii distribuiti de UCMR-ADA
-    de la radioul public se colecteaza si se distribuie mai multi bani decat de la toate radiourile private la un loc, 5,29%
Poate ciferele acestea o sa lamureasca pe multi care cred ca se fura la UCMR-ADA. Din pacate muzica romaneasca nu este foarte folosita acolo unde sunt banii cei mai multi (TV public si privat, cablu, radio public). Acolo, mai ales in televiziune, majoritar este repertoriul strain. Aceasta este o explicatie sumara petru faptul ca aproape jumatate din bani merg la straini!

vineri, 7 mai 2010

Conferinta de presa

Miercuri a avut loc o conferinta de presa foarte interesanta la UCMR-ADA, cu participarea unor inalti reprezentanti europeni, Secretarul General al BIEM, d-ul Ronald Mooij si Directorul pt Europa al CISAC d-ul Mitko Chatalbashev. Subiectele au fost urmatoarele:
- rezultatele financiare pt 2009;
- legea pentru protectia muzicii romanesti;
- conferinta aflata in desfasurare la Intercontinental, Distribution Technical Committee sub egida CISAC

Presa a fost surprinzator de interesata si pentru cei care nu vor sa caute pe Google, iata cateva linkuri:
TVR

Antena 1 - stirile de la ora 19:00, au scos deja stirea dupa site. Aseara am vazut-o eu.

Evenimentul Zilei

Jurnalul National

Adevarul

Hotnews

Mediafax